De ce să fim egoişti şi să ne facem doar jurnale personale?De ce să nu realizăm un jurnal de suflet pentru o şcoală de suflet? De ce să nu ne oferim posibilitatea de a ne împărtăşi gândurile într-o virtuală cancelarie? Sau clasă? Sau sală de sport? Sau suflet de copil?
Visez frumos, îmi spune fiică-mea. Şi dacă visez, ce? Visele nu costă nimic. Nici visurile. Nici aşteptările. Nici deziluziile. Că-mi voi pune, puţin câte puţin, sufletul şi aici? Ce are a face? Sufletul se regenerează. Cu cât îl folosesc mai mult, cu atât se regenerează mai repede. Deci...la drum!
