Educaţia este îmblânzirea unei flăcări, nu umplerea unui vas. Socrate
luni, 4 februarie 2019
Sub umbrela Erasmus+
Nou proiect Erasmus+ la Şcoala “Ion Creangă” din Suceava
În condiţiile unei vieţi tot mai grăbite, parcă, în ultima vreme, grabă care conduce mai mereu la acte de violenţă în diverse forme şi grade de manifestare, activităţile vizând antiviolenţa devin o necesitate tot mai evidentă. În acest context, Şcoala „Ion Creangă” a devenit parteneră într-un proiect intitulat Deliberative mediator leader students(2018-1-TR01-KA229-059667-6).
Îniţiativa(şi coordonarea proiectului) aparţine unei şcoli turceşti-Ziya Gökalp Ortaokulu - din Hendek/Sakarya, iar activităţile proiectului se vor desfăşura pe parcursul a doi ani, 2019-2020. Alături de noi vor lucra elevi şi profesori din Grecia, Polonia, Italia şi Spania.
Pe fond, proiectul vizează ceea ce alţii utilizează de mai mulţi ani în şcolile occidentale: peer mediation. Nu e un concept nou, aşadar, doar că organizaţia noastră şcolară nu l-a utilizat până acum, nici teoretic, nici în activităţile practice. Scopul pe care ni l-am propus este acela de a crea o reţea de mediatori-profesori şi elevi- care, prin intervenţia lor promptă, să asigure un climat propice desfăşurării întregii activităţi şcolare, prin soluţionarea promptă şi reducerea conflictelor din şcoli, îmbunătăţind relaţiile dintre elevi(relaţii aflate într-un evident proces de degradare), dintre aceştia şi profesori, dintre elevi şi părinţi, ori dintre profesori şi părinţi. Urmărim, înainte de toate, familiarizarea elevilor cu conceptul de mediere, precum şi exersarea unor role-play-uri pentru ca, odată înţeles mecanismul acesteia, să poată fi utilizată ca modalitate reală de soluţionare a situaţiilor tensionate, conflictuale din şcoli, ca alternativă la metodele utilizate acum- scăderea notei la purtare, eliminarea temporară, exmatricularea, sau chiar abandonul şcolar.
În perioada 14-18 ianuarie 2019, un grup de patru profesori de la şcoala noastră a participat la prima întâlnire de proiect, organizată de şcoala coordonatoare şi desfăşurată în orăşelul aflat la două ore de mers cu autocarul la răsărit de Istanbul, pe drumul Ankarăi. A fost o săptămână de muncă intensă, dar şi de intercunoaştere, de familiarizare cu moştenirea naturală şi culturală a partenerilor turci.
Activităţile desfăşurate de toţi cei 16 profesori participanţi au vizat, înainte de toate, planificarea activităţii pentru cei doi ani de proiect, stabilindu-se roluri şi teme de lucru, întâlnirile de proiect, etapele de parcurs, sarcinile de lucru pentru fiecare etapă, etc, astfel încât, împreună, să atingem toate obiectivele propuse în aplicaţia cu care s-a obţinut finanţarea din partea Uniunii Europene prin programul Erasmus+. Pe lângă aceste aspecte legate de managementul proiectului, am discutat probleme legate de violenţa din şcoli şi formele ei de manifestare, despre variate alte forme ale violenţei în spaţiul public ori domestic, despre impactul produs de violenţă în relaţiile interumane, fie ele în familie, pe stradă, la şcoală ori la locul de muncă, în comunitatea de apartenenţă ori între state chiar.
Ni s-au prezentat avantajele activităţilor de mediere realizate de elevi, am identificat etapele construirii reţelei de mediatori, precum şi etapele rezolvării conflictelor prin intermediul acestei metode.
Am fost mereu însoţiţi de un grup de elevi voluntari, cei mai mulţi de clasa a VIII a, cu ajutorul cărora am cunoscut sistemul educaţional din Turcia, aşteptările şi temerile lor, programele de studii, orarul zilnic şi săptămânal, aspecte legate de evaluarea rezultatelor lor şcolare, relaţia elev-elev, elev-profesori, şcoală-familie. Am găsit un colectiv de profesori foarte tineri, ca şi funcţionarii de la primărie, ori directoratul şcolar(bănuim că cei mai vârstnici s-au retras sau au fost înlăturaţi în urma loviturii de stat; n-am întrebat, n-am vrut să creăm momente dificile!)
Am primit numeroase materiale de lucru cu ajutorul cărora vom purcede la lucru în perioada următoare: chestionare tematice, fişe de lucru, scenarii didactice, studii de caz, manuale de bune practici. Au fost şi prelegeri teoretice, dar şi activităţi interactive prin care am identificat dispute de natură interpersonală(tipuri, cauze, soluţii, etc), am discutat despre furie şi gestionarea ei, am prezentat situaţii concrete din şcolile partenere , am analizat calităţile pe care le presupune un bun mediator, am realizat un portret ideal al acestui rol important în managementul colectivului de elevi.
Într-o primă etapă vor fi formaţi opt profesori ca mediatori şcolari, utilizând materialele puse la dispoziţie de formatorii turci şi metode interactive care contribuie la conştientizarea problemelor legate de gestionarea relaţiilor interumane, precum şi eleganţa şi eficienţa soluţiilor găsite cu ajutorul mediatorilor şcolari pentru rezolvarea situaţiilor tensionate din comunitatea şcolară. Într-o a doua etapă vor fi selectaţi elevi care să fie formaţi ca mediatori şcolari şi care, ulterior formării, vor contribui la soluţionarea amiabilă a situaţiilor conflictuale care mereu apar în şcoală.
Avem convingerea că intervenţia acestora va conduce la rezultatele scontate şi va contribui la gestionarea cu succes a fenomenului de violenţă în şcoala noastră.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Felicitări! Elevii sa se implice, căci doar asa se descoperă si învăța o sumedenie de lucruri folositoare!
RăspundețiȘtergereE-heeeei, Malina! Ce bine ar fi daca ar fi toti elevii asa ca tine si ca cei care ti-au fost colegi!
RăspundețiȘtergere