La aniversarea scolii...

Ce repede trece timpul! Si nu e o iluzie, ci chiar adevarul-adevarat: cand au trecut 25 de ani? Cum s-au troienit atat de repede anotimpurile peste noi si peste lumea in care traim? De ce atata graba? De unde atata energie la batranul Timp? Cate intrebari! Si cate inca altele, nepuse si nespuse, azvarlite prin cotloane de suflet ca sa nu fim nevoiti a ne uita mai atent in oglinda, ori in actele de identitate! Ne place. sau nu, s-au dus....Ani multi, privindu-i doar statistic...Ani putini, ochindu-i de pe dupa zidurile scolilor vechi din oras, scoli cu temelii zidite in alte vremi, sub alte legi, cu alte reguli si cu alte temeiuri. 25 de ani! Un sfert de veac! Unul din cele doua sferturi(si putin mai bine!) din viata mea petrecut in spatiul scolii pe care am iubit-o dintotdeauna. Caci am iubit mereu scoala, atat ca eleva cat si, mai apoi, profesor. Am iubit-o pentru ceea ce mi-a dat, pentru ceea ce mi-a cerut, pentru tot ceea ce a sadit in mine: respect pentru munca bine facuta, pretuire pentru oamenii de la catedra, respect pentru comunitatea in mijlocul careia functioneaza scoala, dragoste pentru sufletele pe care bunul Dumnezeu imi ingaduie sa incerc a le zidi temeinic, responsabilitate pentru ziua de maine, etc. Am iubit scoala pentru ca m-a facut OM, pentru ca mi-a creat modele, pentru ca, alaturi de parintii mei, mi-a pus temelie solida cetateanului care sunt si pentru ca mi-a deschis ochii catre o lume pe care inca o mai astept, in mare masura, sa fie mai buna, mai responsabila, mai sanatoasa. Iubesc in continuare, la mai bine de 50 de ani de cand am intrat in sistem, odata cu deschiderea usii gradinitei din satul meu din nord de Tara, scoala si tot ce inseamna ea: munca, joaca, seriozitate, copii, giumbuslucuri, curiozitate, priviri ce recunosc vinovatia, dar cersesc clementa, ras cristalin de pusti, iubiri nevinovate de adolescenti, povesti spuse in noptile albe ale excursiilor, sotii puse la cale cu varii ocazii, nimicuri devenite capete de lume, un imens evantai de amintiri ce s-au tezaurizat in ani si care imi vor ramane cele mai frumoase nestemate din ceea ce, candva, va ramane doar ca amintire....25 de ani ai, scoala mea! Sa ajungi multiseculara si sa ingadui si altor dascali sa se bucure de ceea ce imi ofera mie elevii cu care am sarbatorit, azi, sfertul tau de veac!