Altfel de mai

Mai cu parfum de liliac și culoare de bujori. Mai cu privighetoarea lui Macedonski și cu primăvara lui Vivaldi. Mai cu cireșe verzi și cu visuri de adolescenți...Mai. Florar. Veselie. Căldură.... Această lună mai e puțin ...altfel. E frig, cu șfichiuiri de vânt și averse de ploaie, cu temperaturi mici și cer neguros, cu soare zgârcit și trecători zgribuliți... E trist, tare trist acest sfârșit de lună mai. În mod firesc, ar fi fost gălăgie, muzică, flori, cuvinte încurajatoare, râsete, fotograafii, rochii vaporoase, îndemnuri și urări, proiecte și visuri, pantofi noi și săruturi timide....Ar fi fost. Nu e nimic din toate acestea pentru că legea nu permite. Că legea....ce știe legea? Ce știe ea despre ce e în sufletul adolescenților ce-s gata să plece și închidă poarta școlii în urma lor? Ce știe legea despre emoțiile lor netrăite, și vorbele lor nerostite, și visurile lor neîmpărtășite? Ce-i pasă legii de nerăbdarea cu care au așteptat sfârșitul de gimnaziu? De dorința lor de a fi și mai frumoși decât sunt în mod obișnuit, de frământarea aceea interioară de a fi cum n-au mai fost vreodată? Daaaa.... Era sfârșitul de mai vremea cursurilor festive, a banchetelor, a fluturărilor de plete și a jocurilor de-a copilăria...Era....Anul acesta nu mai e. Și să nădăjduim că doar acest mai nu e ce ar trebui să fie. Să nădăjduim că lumii acesteia îi va veni, cumva, mintea la cap, și nu va mai aresta visarea, și bucuria, și joaca, și neliniștea, și culoarea, și suflete de adolescenți... Să nădăjduim. Și să facem cumva să merităm ceea ce natura oferă cu atâta generozitate, toată frumusețea ei, unor creaturi care nu știu să o prețuiască decât atunci când această frumusețe e arestată. Veți pleca, absolvenții noștri, căci așa este firesc. Noi, oamenii mari din școală, ne-am străduit să vă construim aripi mari și puternice, pentru ca trecerea voastră prin viață să fie cât mai înaltă și cât mai sigură. Fiecare dintre voi, asemeni lui Icar, ați luat din ceea ce v-am dăruit, ceea ce ați vrut, ce v-a plăcut, ce v-a interesat. Zborul vostru fi-va, ca urmare, pe măsură. Să zburați sus și departe! Lin n-o să vă fie mereu zborul, că nu se poate doar așa, dar mi-aș dori să știu că nu vă veți înfricoșa și nu veți da înapoi atunci când vă vor apărea obstacole în cale. Oriunde veți ajunge, și oricât de minunată vă va fi viața, să nu uitați de Patrie, de Neam și de Credință! Doar așa veți simți că rădăcinile vă susțin mereu și că seva voastră e mereu alimentată cu ceea ce înseamnă spiritul strămoșilor! DRUM BUN! - CLASA a VIII a A, prof. diriginte Dorina Murariu - CLASA a VIII a B, prof. diriginte Ligia Bleorțu - CLASA a VIII a C, prof. diriginte Liliana Finașcu - CLASA a VIII a D, prof. diriginte Dorel Finașcu - CLASA a VIII a E, prof. diriginte Cătălin Savin - CLASA a VIII a F, prof. diriginte Adriana Florea SĂNĂTATE, MINTE ȘI NOROC!