Durere. Suferință. Lacrimi. Tristețe. Nesiguranță. Refugiu interior. Fuga din lume, dintre oameni. Gânduri negre uneori. Doar câteva dintre urmările unui fenomen care e tot mai prezent, și tot mai pregnant în societatea noastră în general și în școala românească în special. În sălile de clasă nu se mai manifestă curiozitate academică. Nu se mai vorbește despre experimente științifice. Nu se mai compară teme acasă și răspunsuri la probleme. Nici măcar nu se mai nasc iubiri copilărești și nici nu se mai colecționează timbre, șervețele ori mașinuțe. Se colecționează vorbe umilitoare. Și îmbrânceli. Și porecle. Și amenințări. Și pumni. Și amenințări. Și, uneori, renunțare. Manifestată în felurite feluri. Uneori ultima. Definitivă.
Și pentru toate acestea, degetele arătătoare ale tot mai multor adulți arată mereu tot mai mult și mai energic către școală, către educatori, către ceea ce ar trebui să clădească oameni.
Dar se uită că bullyingul NU SE ÎNVAȚĂ la școală. Nu există o programă analitică și nici o rubrică în catalog pentru asta. Copiii vin la școală cu cuvinte în vocabular și gesturi în comportament auzite și deprinse până să ajungă la poarta școlii.Aici, la școală, doar se adâncește problema. Glume proaste rostite la picnicul cu amicii de familie, apropouri rostite la petreceri cu alcool, vorbe otrăvite auzite în familie, între adulții care nu se mai iubesc, comentarii auzite la adresa celor de pe stradă ori a celor din curtea ori apartamentul de alături, priviri și comparații orgolioase, superioare, la adresa vecinelor ori cunoștințelor apropiate, toate acestea și multe, multe altele răsfrâng frustrări ale unor case pline de răni în structura emoțională a celor care intră pentru prima dată în grădiniță ori în școală. Bullyingul din familie fac ca mediul de acasă să devină unul mizerabil, nesigur și toxic, stima de sine a spectatorilor involuntari suferind grav. Ascuns de normele tradiționale, abuzul transgenerațional roade, în tăcere, încrederea în sine și în ceilalți. Și dacă la relațiile toxice din familie se adaugă probleme de sănătate fizică și mentală, relațiile sociale și performanțele școlare se diminuează evident. Fără eforturi permanente care să implice pe toți cei implicați în creșterea noilor oameni, părinți, rude, educatori, copiii se încarcă tot mai mult și cu frustrări și orgolii și ale propriilor familii, și ale altor familii, și otrava se extinde.
Multe, tot mai multe cadre didactice caută soluții pentru a ține sub control acest flagel care se pare că se extinde tot mai mult. De la colegii de cancelarie am aflat inclusiv despre proiecte internaționale în acest sens. De la trei dintre acestea (prof. Puiu Georgiana, Podolak Maria și Nistor Alina) am primit informațiile următoare.
Fenomenul de bullying a încetat de mult să fie o simplă „problemă școlară”, devenind o provocare socială majoră care necesită intervenții specializate și o înțelegere profundă a psihologiei copilului. În acest context, Școala Gimnazială „Ion Creangă” din Suceava și-a reafirmat rolul de protector al echilibrului emoțional al elevilor săi prin participarea unei delegații de cadre didactice la un stagiu de formare de înalt nivel în Italia.
Sub egida acreditării Erasmus+, profesorii Puiu Georgiana, Podolak Maria și Nistor Alina au urmat la Roma cursul intensiv „School Bullying PREVENTION”, organizat de Infol Education SRLS, în perioada 2 – 6 martie 2026. Această mobilitate a reprezentat un pilon strategic în efortul școlii de a eradica comportamentele agresive și de a construi o cultură a respectului reciproc.
I. Radiografia Bullying-ului: de la Intimidare la Excludere
Sesiunile de formare, coordonate de experții italieni Francesco Cuccari, Giamila Lapponi și Luciano Lapponi, au oferit o perspectivă clinică și socială asupra agresiunii în mediul școlar. Participantele au explorat mecanismele care transformă un conflict minor într-un tipar de hărțuire persistentă, analizând:
Bullying-ul Invizibil - tactici de manipulare socială, bârfe și excluderea deliberată a elevilor din activitățile de grup, forme de agresiune care lasă răni emoționale adânci fără a lăsa urme fizice.
Dinamica Puterii - modul în care dezechilibrele de putere dintr-un grup sunt alimentate de lipsa de reacție a martorilor și cum poate fi activată „majoritatea tăcută” pentru a stopa abuzurile.
II. Parteneriatul Școală – Familie. O barieră împotriva violenței
O componentă esențială a discuțiilor de la Roma a vizat rolul familiei în contextul social actual. Profesorii suceveni au analizat cum diversitatea structurilor familiale și provocările moderne influențează stabilitatea emoțională a elevilor.
Dialogul Empatic - s-au stabilit protocoale de comunicare prin care părinții pot fi sprijiniți să identifice semnele de anxietate sau retragere ale propriilor copii.
Intervenția non-punitivă - accentul s-a mutat de pe simpla sancționare a „agresorului” pe înțelegerea cauzelor frustrării acestuia, oferind strategii de corectare a comportamentului prin educație nonformală și consiliere.
III. Tehnologia în serviciul siguranței
Într-o lume digitalizată, hărțuirea se mută adesea în spațiul virtual. Cadrele didactice au utilizat platformele digitale ale organizației gazdă pentru a învăța tehnici de monitorizare și prevenție a cyberbullying-ului. Abilitățile conversaționale și digitale dobândite permit acum profesorilor să ghideze elevii spre o utilizare responsabilă a rețelelor sociale, transformând tehnologia dintr-o amenințare într-un instrument de coeziune.
IV. Diplomație culturală și valori comune
Dincolo de transferul de cunoștințe tehnice, experiența a fost un exercițiu de diplomație culturală. Oferirea mărțișoarelor lucrate manual de către delegația română nu a fost doar un gest simbolic de mărțișor, ci o demonstrație a modului în care tradiția și valorile umane pot crea punți de comunicare. Aprecierea formatorilor italieni pentru cultura română a subliniat ideea că respectul pentru diversitate este fundamentul oricărei strategii anti-bullying reușite.
V. Concluzii - Un Angajament pentru Viitor
Această mobilitate a reprezentat, fără îndoială, o oportunitate de creștere profesională care va genera un impact direct în sălile de clasă din Suceava. Prin certificarea competențelor la nivel european, prof. Puiu Georgiana, alături de colegele sale, aduc în comunitatea noastră metode validate internațional de gestionare a conflictelor.
Mesajul final al acestei experiențe este clar: Armonia în educație nu este un ideal abstract, ci rezultatul unei pregătiri continue. Școala „Ion Creangă” rămâne un spațiu al autoperfecționării, unde fiecare elev este protejat, ascultat și valorizat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu