In cadrul evaluărilor PISA care au avut loc în ultimii 10 ani, au fost adunate şi o serie de date ce caracterizează elevii participanţi la aceste teste, date cu ajutorul cărora ţările participante pot fi comparate în funcţie de diverşi indicatori. Unul dintre aceşti indicatori este şi cel referitor la numărul cărţilor pe care un elev în vârstă de 15 ani le are acasă, iar la acest capitol, România stă destul de rău comparativ cu alte ţări. Mai mult, datele arată că, din 2000 şi până în 2009, în loc să evoluăm, am involuat.
Astfel, în anul 2000, 60.6% dintre elevi aveau mai puţin de 100 de cărti acasă, în timp ce ponderea celor care aveau între 250 şi 500 de cărti era de 11,4%. Pentru comparaţie, în Franţa, procentele erau de 52,8%, respectiv 13%, în Germania procentele erau de 50%, respectiv 15%, în Bulgaria de 43%, respectiv 16,3%, iar în Ungaria de 36,7%, respectiv 20%.
In 2006, ponderea elevilor români care aveau acasă mai puţin de 100 de cărţi a crescut la 68%, iar în 2009 la 71,6%, cu acest procent România situându-se pe unul dintre primele locuri în Uniunea Europeană.
In ce priveşte ponderea celor care au acasă mai mult de 500 de cărţi, aceasta a scăzut de la 6% în 2006, la 4,7% în 2009, doar Slovacia având în urma cu doi ani un procent mai mic (4,6%). In Germania, Spania şi Estonia procentul se apropie de 10%, în Ungaria este de 14,5%, iar în Luxemburg de peste 15%.
Am ilustrat în graficul alaturat (click pe imagine pentru marire) distribuţia elevilor în funcţie de numărul cărţilor pe care le au acasă, iar pentru comparaţie am luat în calcul şi media ţărilor membre OCDE.
Scăderea continuă în ultimii ani a numărului de cărţi pe care un elev le are acasă nu este un fenomen specific doar României, deşi în cazul nostru scăderea este mai accentuată. In Franţa spre exemplu, între 2000 şi 2009, ponderea elevilor cu mai puţin de 100 de cărţi a crescut de la 52,8% la 61,3%, în Germania a crescut de la 50% la 54%, în Ungaria de la 36,7% la 48%, iar lista ar putea continua.
Cateva idei de final
1. In anii `70-`80 se vindeau anual zeci de milioane de cărţi, însă dupa Revoluţie piaţa a scăzut constant, iar această evoluţie nu avea cum să nu se reflecte în statistici. In 2012, la următoarea evaluare PISA este de aşteptat ca datele să indice o situaţie şi mai dezolantă.
2. Accesul la internet îi determină pe unii dintre cititori să se indrepte către lecturarea online a cărţilor, deşi experienţa nu este nici pe departe comparabilă cu citirea unei cărţi pe care o ţii în mână.
3. Interesul pentru cultură scade continuu de 20 de ani, iar speranţe în acest sens nu prea sunt. In plus, există extrem de multe alternative de petrecere a timpului liber, iar acest timp liber devine din ce în ce mai limitat, astfel încât elevii de astăzi şi părinţii de mâine au din ce în ce mai puţine motive să cumpere cărţi.
4. Bineinţeles, una este să ai carţi acasă, şi alta este să le citeşti, însă cu cât ai mai multe cărţi, cu atât mai mari sunt şansele să la „frunzăreşti” măcar.
orgonascristian@yahoo.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu