Începe să ne fie dor

Da, începe să ne fie dor. Nu știu cât lor de noi, dar știu sigur că nouă de ei. Un dor de acela care doare. Nu, nu e o durere fizică. Nu e o durere care să treacă ușor cu un paracetamol. Nici cu calciu efervescent. Nici cu un masaj pe ceafă. Nu. E o durere ce se cuibărește undeva într-un colț de suflet și înțeapă, când și când, ca să nu te lase să uiți. Dorul acesta se leagă, acum, de un A. Și un VIII. O clasă de elevi. Absolvenți ai clasei a VIII a A. Cu A de la atenție. Și de la afecțiune. Și amiciție. 28 de adolescenți frumoși, cărora Adriana Maria Nichitean, învățătoarea lor, le-a făurit o temelie culturală solidă, iar Loredana Mihaela Pașcan, sufletista lor dirigintă, le-a modelat, cu ajutorul Cuvântului, rădăcini și aripi capabile să le asigure zbor înalt și siguranță în navigația prin viață. Amintiri, umor, proiecte de perspectivă, râsete cu gura la urechi, joacă, poze și pozne, flori și bomboane, perle ale lor și ale noastre, adulții din viața lor, momente academice și parodii, tinerețe și culoare, lacrimi și promisiuni, mulțumiri și visuri, drag și dor, recunoștință și nădejdi, excursii la tablă și Dinamo retrogradat, Gaudeamus și goluri marcate de profu de desen, regrete și catalog, mici discursuri și mari așteptări, urări și ... Și de toate. A fost cursul festiv al unei clase tare frumoase. Au fost adolescenți haioși gata să se avâmte într-o nouă etapă a vieții lor. Au fost părinți bucurându-se de inocența și realizările copiilor lor. Au fost profesori încrezători în investiția lor profesională din cei nouă ani pe care Ștef și Tudor, Teo și Radu, Darius și Albert, Ilinca și Alexiile, Rareș și Luca și celălalt Luca, Dariile și Andreii, Ștefanii și Răzvan, Petronela și Evelina, Maria și Andreea și Vlad i-au petrecut în cea mai nouă școală din oraș. Mi-aș dori să îi știu sănătoși și gata să se bată pentru ca visurile lor să devină realizări care să îi și să ne bucure. Să le strălucească ochii mereu de bucurie și să urce mereu către țintele lor înalte. Și chiar aș vrea să îi văd peste 10 ani, așa cum, în entuziasmul unei activități minunate, și-au promis și ne-au promis. A fost, azi, VIII A. Cu A de la angajament. Și de la afecțiune. Și de la așteptare. Și de la dor. Ooooops! De la adorare.