Educaţia este îmblânzirea unei flăcări, nu umplerea unui vas. Socrate
marți, 7 februarie 2023
Din Ţara lui Moş Crăciun
338.440 km². 5,5 milioane locuitori. Foarte mulţi copii. Sistem educaţional performant. Nu au rezultate la te miri ce olimpiade internaţionale, dar se situează, de peste 20 de ani, pe primele 5 locuri la testele PISA (Programului de Evaluare Internațională a Studenților) la fiecare probă de evaluare (limba maternă, matematică şi ştiinţe), devenind premiantul Europei în materie de educație și disputându-şi locul pe podium cu cei mai puternici din lume la acest capitol - Singapore, Japonia și Coreea de Sud.
Cum se explică ? Simplu : învăţământ centrat în mod real pe elev, pe abilităţile şi interesele lui. Da, şi la noi e înregistrat acest principiu generos prin toate documentele de partid şi de stat, doar că aici e doar teorie. Acolo e practică. Cei 9% oferiţi educaţiei de autorităţile din regiunea Lapland acoperă toate nevoile copiilor : transport gratuit (pentru cei ce locuiesc departe, cei de până în 4 km vin la şcoală cu bicicleta, cu schiurile), masa de prânz, gustări, materiale didactice, numeroase materiale şi materii prime pentru toate atelierele, laboratoarele şi sălile de sport din dotare, rechizite etc.
LA rândul lor, şi copiii se manifestă ca atare : nu se aleargă, nu urlă, nu fac fiţe, nu se bruschează şi nu râd unii de ceilalţi. Părinţii îşi fac datoria, dar nu dau năvală peste personalul didactic, nu impun reguli personale colegilor propriului copil, ori personalului din şcoală. Fiecare, elev sau profesor, se străduieşte să asigure starea de bine celorlalţi, în aşa fel încât procesul învăţării să se deruleze firesc şi fiecare parte să simtă că şi-a atins ţinta.
Grupul de şase cadre didactice care au participat, graţie unui grant european oferit în cadrul programului Erasmus+ s-a întors cu o mulţime de achiziţii teoretice, cu o mulţime şi mai mare de idei despre ce şi cum ar trebui să se întâmple pentru ca educaţia din România să se oprească din căderea liberă în care se află, dar şi cu gustul amar al neputinţei. Neputinţă care înseamnă, înainte de toate, grava subfinanţare a ceea ce ar trebui să fie vârful de lance al schimbării la faţă a României (iertată fie-miideea plagiată !)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu