Educaţia este îmblânzirea unei flăcări, nu umplerea unui vas. Socrate
sâmbătă, 3 aprilie 2021
Nu avem voie să uităm!
Cucule, cântecul tău
Tare le-o menit de rău!
O mână de copii și dirigintele lor în curtea școlii(VI A, Școala Gimnazială Ion Creangă Suceava) . Măști. Distanță. Cuvinte nu prea multe, că ei, copiii, nu au răbdare. Dar cuvinte spuse din suflet de copilul de altădată, copil care a crescut la umbra gardurilor de sârmă ghimpată. Și care privea către turlele strălucitoare ale bisericii de dincolo. Și care a ascultat sumedenie de povești (credea,atunci, că sunt doar povești!) de la un moș minunat- Moșu Traș (Dumitru îl chema pe bunicul matern, dar cine-l mai știa altfel decât Traș?) Și care tare mult și-ar fi dorit să alerge prin pădurile acelea nesfârșite la care nu avea acces.. Numai prin cuvintele moșului a fost acolo, de multe ori.
Tot cuvintele, nu prea multe, au spus nu o poveste, ci o firimitură de viață, o faptă de jertfă întru suflet și Țară: masacrul de la Fântâna Albă. A fost o firimitură, dar vom mai aduna firimituri de suflet românesc, pentru a face o pâine mare. Pentru că, dincolo de orice, le suntem datori acesto oameni care, fiecare în felul său, au pus sufletul lor la temelia existenței noastre. Și nu avem voie să uităm!
Am spus o rugăciune pentru sufletele lor nevinovate, am aprins lumânări să ne vadă și ne-am exprimat nădejdea că nu vom mai fi supuși, vreodată, la asemenea surghiun și la asemenea suferință.
Am împărțit plăcințele copiilor, așa cum dădea bunica nepoatei ajunsă diriginte atunci când pomenea pe toți morții ei (nici o plăcintă din lume nu are mirosul și gustul celor împărțite la cimitir de Sânchetru, când mormintele deveneau mese încărcate cu de toate!). Copiii și-au amintit că trebuie să spună bodaproste pentru asta și sunt sigură că, atunci când vor fi adulți, vor face și ei asemenea gesturi.
Lumânărelele constituite într-o semn al crucii nu au prea ars; un curent de joasă înălțime le-a spulberat sâmburii de lumină. Lampioanele, însă, au suplinit acest inconvenient: absolut toate, după mici rotocoale deasupra școlii, s-au îndreptat către nord, către locul acela de tristă amintire.
Fie-le țărâna ușoară celor câteva mii de români uciși acum 80 de ani și fie-le veșnică amintirea!
#FântânaAlbă1941 #FântânaAlbă80
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu