Zic unii specialiști (ptiu, ți se apleacă de la atâția specialiști!) că, până pe la 16-18 ani, copiii nu ar trebui să fie implicați în concursuri și competiții. Că devin anxioși. Că se strică prietenii. Că nu se mai adaptează corect social. Că… multe. Eu nu cred că ei, copiii, gândesc așa, ci, mai degrabă, părinții lor. Din pricina a cine știe ce frustrări ale lor ori din competiții idioate cu vecinii de bloc, ori de stradă, părinții aceștia (și mulți … specialiști care le țin hangul) au ajuns să denatureze mult din ceea ce înseamnă competiția derulată în spiritul fair play-ului. Mă bucur, însă, să constat că sunt elevi care, dincolo de ceea ce spun unii și alții, se implică în activitatea competițională, fie ea sportivă ori academică, pentru a-și încerca puterile, pentru a vedea ce și cât au acumulat și cum pot să valorizeze acumulările acestea, pentru a-și înțelege limitele, pentru a-și găsi p cale de perspectivă etc. Și, pentru asta, muncesc mult mai mult decât cei care, din varii motive, nu se implică. Sacrifică o parte din timpul lor liber pentru a căuta variante de răspunsuri la întrebări, pentru a rezolva diverse probleme, pentru a realiza proiecte și prezentări multimedia, pentru a exersa valori și deprinderi cu care să impresioneze pe cei care îi evaluează. Și o fac cu drag, cu devotament, cu convingerea că munca aceasta îi ajută să crească mai buni, mai frumoși, mai implicați în viața comunității în care trăiesc.
Asemenea elevi au demonstrat din nou (pentru că în școala patronată de Nică a lui Ștefan a Petrii Ciubotariul e o tradiție, de acum, ca elevii îndrumați de Gabriela Aungurencei să se întoarcă de la naționalele de Educație Civică/Socială cu premii valoroase) că școala construiește, alături de familie, fundamentul solid al viitorului cetățean.
Recent s-au întors de la Cluj Napoca, încununate de laurii victoriei, echipajele noastre sârguincioase: Grămadă Mara (clasa a VIIIa) și Ungureanu Flavius (clasa a VII a) cu premiul întâi și Aungurencei Teodora și Chira Amalia, ocupantele locului II. Proba forte a competiției a fost una deloc ușoară: au avut de conceput un proiect ( inclusiv cu partea de finanțare) prin care susțin un drept al copilului. Mă gândesc la mulțimea de funcționari de prin primării care sunt plătiți pentru a face astfel de proiecte și habar n-au măcar de structura unui asemenea proiect, darămite să mai și realizeze vreunul! Și, ca să înțeleagă cei ce citesc, cât de implicați sunt acești copii în asemenea gen de activități, menționăm că Mara a participat și anul trecut la olimpiadă și a obținut mențiune la faza națională la Baia Mare, iar Teodora tot locul 2 la aceeași fază și locație.
Scriind despre reușita lor, îmi amintesc despre vorba unui prieten din Cluj, care-mi zicea, cu puțină vreme în urmă, că jumătate din mașinile din Cluj au numere de Suceava. Iată nu doar că mergem să învățăm acolo, dar mergem și să facem performanță (anul acesta olimpiada a avut loc la Cluj-Napoca și deschiderea și premierea s-a desfășurat la Universitatea Babeș Bolyai). Bravo, copii! Felicitări și mulțumiri, doamna profesor Gabriela Aungurencei!
P.S. Cred că, înainte de a li se accepta dosarul de înscriere în cursa electorală, „catindații” ar trebui să treacă măcar printr-o asemenea probă, ca să nu mai ajungă în fruntea țării tot soiul de analfabeți și inculți plini de ifose.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu