marți, 28 aprilie 2015

Fişa activităţii - proiect caritabil Târgul de primăvară

Dupa ani si ani.... Au fost destui anii in care n-am mai intrat pe aici, dar evenimentele din ultima vreme şi elevii noştri m-au convins să revin. "Şcoala altfel" ne-a oferit să facem altceva decât în mod obişnuit, aşa că vă invităm să ne priviţi! A.FIŞA ACTIVITĂŢII Numele şi adresa unităţii de învăţământ aplicante: ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,ION CREANGĂ” SUCEAVA B-dul 1 Decembrie 1918 F.N. Tel/Fax 0330/102210 Adresă mail : scoalacreanga@yahoo.com Nivelurile de învăţământ : primar şi gimnazial Numărul elevilor din şcoală : 1207 elevi Numărul cadrelor didactice :64 cadre didactice Coordonatorii activităţii : • Director ,prof. Murariu Dorina • Director adjunct , prof . Aungurencei Gabriela • Consilier educativ ,prof. Martiniuc Luminiţa Date de contact: email :dorina_murariu@yahoo.com ,gaungurencei@yahoo.co.uk, elena_martiniuc@yahoo.com 1.Titlul activităţii : PROIECT CARITABIL ,,TÂRGUL DE PRIMĂVARĂ” 2.Domeniul în care se încadrează : ABILITĂŢI DE VIAŢĂ 3.Scopul activităţii: Creşterea implicării civice a elevilor, cadrelor didactice şi a părinţilor prin participarea directă la activităţi de voluntariat în sprijinul ajutorării unor familii ale căror membri se află în incapacitate de muncă datorită unor grave probleme de sănătate sau au dificultăţi financiare. 4.Obiectivele educaţionale ale activităţii: • Implicarea elevilor şi a cadrelor didactice din şcoală în pregătirea exponatelor care vor fi vândute în scop caritabil la Târgul de Primăvară, în data de 9 aprilie 2015; • Creşterea responsabilităţii părinţilor prin sprijinirea a cel puţin 5 cazuri sociale (familii), în perioada sărbătorilor pascale; • Valorificarea ,în totalitate, a produselor confecţionate de voluntarii din şcoală în cadrul expoziţiei cu vânzare, în scop caritabil. • Creşterea satisfacţiei beneficiarilor direcţi şi indirecţi. 5.Elevi participanţi: aproximativ 90 % din elevii şcolii noastre 6.Durata şi locul desfăşurării: Termen de derulare:6 aprilie -10 aprilie 2015 Locul desfăşurării: * Atelierele de creaţie s-au desfăşurat în sălile de clasă; * ,,Târgul de primăvară” s-a desfăşurat în holul central al şcolii. 7.Descrierea activităţii: Proiectul caritabil, “Târgul de Primăvară”, se află la prima ediţie. Lansarea proiectului a fost în cadrul consiliului profesoral în data de5 martie 2015 la propunerea doamnei director Dorina Murariu . Între 20 martie -25 martie 2015 s-au înscris voluntarii, organizându-se atelierele de lucru, în parteneriat cu familiile elevilor. Cadrele didactice au coordonat activitatea elevilor în realizarea lucrărilor de artă plastică şi practică. La data de 1 aprilie s-a expus afişul ce anunţă expoziţia cu vânzare, instituţia iniţiatoare, partenerii , data şi locul desfăşurării târgului.Evaluarea şi selecţia lucrărilor/produselor care urmează să fie expediate spre vânzare la Târgul de Primăvară s-a făcut în data de 7 aprilie 2015. Asamblarea şi organizarea standurilor pe care sunt expuse lucrările copiilor, stabilirea preţului fiecărei categorii de exponate a avut loc în data de 8 aprilie 2015. Ziua cea mai aşteptată a fost Expoziţia cu vânzare „Târgul de Primăvară” din data de 9 aprilie2015. Elevii,părinţii şi cadrele didactice au participat atât la vânzarea produselor obţinute cât şi la cumpărarea lor.În ultima zi,10 aprilie 2015, s-a realizat raportului final . Suma obţinută s-a gestionat în scop caritabil prin cooperarea cu reprezentanţii desemnaţi de conducerea şcolii şi asociaţia părinţilor. Toate cadrele didactice şi elevii implicaţi în proiect au primit diplome de voluntari. 8.Descriere şi rezultatele obţinute Implicarea civică a elevilor,a cadrelor didactice şi a părinţilor prin participarea directă la această activitate de voluntariat, a contribuit la strângerea unei sume importante de bani. Astfel ,copiii unor familii ale căror membri se află în incapacitate de muncă datorită unor grave probleme de sănătate sau au dificultăţi financiare, au primit rechizite, haine,dulciuri. 9.Dorinţa de continuare a acestei activităţi Suntem motivaţi de faptul că beneficiarii direcţi ai proiectului, familiile în care există părinţi cu grave probleme de sănătate sau familii care au dificultăţi financiare, vor avea un Paşte mai frumos datorită muncii noastre. Proiectul doreşte mobilizarea elevilor, a familiilor acestora şi a cadrelor didactice în vederea realizării unui eveniment caritabil, prin participarea directă în cadrul activităţilor de voluntariat. Participanţii au posibilitatea de a-şi promova identitatea prin intermediul lucrărilor/exponatelor particularizate. „Târgul de Primăvară”, constituie finalitatea proiectului şi are menirea de a valorifica produsele activităţii elevilor (desene, picturi, decoraţiuni pascale, felicitări, etc.), în scop caritabil. 10.Motivaţia propunerii-argumente ale cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor Prof. Gabriela Aungurencei – director adjunct : Ne propunem ca prin această activitate să dezvoltăm în rândul elevilor noştri spiritul de competiţie, solidaritatea interumană, unele aptitudini antreprenoriale şi de ce nu să promovăm unitatea de învăţământ în comunitatea locală. Suntem emoţionaţi deoarece ne aflăm la prima ediţie , dar avem totodată speranţa că Târgul de primăvară va fi o reuşită. Prof.AlexandrinaJijie: Elevii clasei a VI-a B la care sunt dirigintă sunt doritori să participe la această activitate. Sunt si gură că vor realiza lucrări frumoase şi că se vor implica în mod serios în desfăşurarea activităţii. Înv. Liliana Pasat:Trei lucruri îmi dau imboldul de a participa împreună cu elevii clasei mele la Târgul de primăvară organizat de şcoala noastră: ¤ dorinţa de a păstra tradiţiile şi obiceiurile Pascale, dar nu doar de a le păstra ci şi de a le transmite următoarelor generaţii; ¤ nevoia unei minime educaţii economice: copiii au realizat lucrări, pe care apoi le-au valorizat în cadrul târgului; ¤ spiritul civic - bucuria de a dărui, de a ajuta un semen de-al tău, prin munca şi efortul depus de tine, copil fiind şi chiar în clasa pregătitoare . Înv. Laura Varasciuc : Îmi doresc să particip cu elevii clasei a II-a D la această activitate. Copiii vor fi interesaţi să confecţioneze diferite obiecte cu specific pascal, dar entuziasmul lor va fi şi mai mare când vor putea să vândă produsele realizate. Apreciez iniţiativa doamnei director şi implicarea colegilor pentru organizarea şi desfăşurarea acestei activităţi care, cu siguranţă, îi va sensibiliza pe elevii noştri. Bianca Baciuc clasa a II-a D :Aş dori să particip la Târgul de primăvară pentru a vedea valoarea creaţiilor mele. Cicu Gina(părinte cl.a II-a D) : În calitate de părinte sunt încântată de faptul că se doreşte desfăşurarea unei astfel de activităţi la nivelul şcolii. Copilul meu este mereu bucuros atunci când poate să ajute pe cineva şi consider că această activitate este binevenită ,având în vedere şi perioada în care ne aflăm. Semeniuc Miriam(clasa I E) :Gândul de a-i ajuta pe copiii care nu au ce avem noi, m-a ajutat să confecţionez lucruri frumoase. Fiecare produs terminat îmi dădea speranţa că vom reuşi să strângem banii necesari. B. MĂRTURII ALE CADRELOR DIDACTICE,ELEVILOR,PĂRINŢILOR - Prof. Dorina Murariu – director : Proiectul ,,Târgul de primăvară” a reprezentat o activitate deosebit de complexă, care a presupus realizarea unor produse de către elevi, apoi expunerea şi vinderea acestora, urmând ca banii strânşi să fie donaţi catre alţi elevi ai şcolii, cu o situaţie materială precară. Considerăm că acest proiect, deşi este primul de acest gen pentru şcoala noastră, a reprezentat un succes din mai multe motive: a stârnit imaginaţia şi creativitatea copiilor spre a realiza produse cat mai atractive, care să poată fi vândute; le-a îmbunătăţit abilităţille practice; a dezvoltat elevilor sentimente profund umane, de solidaritate faţă de colegi de-ai lor cu lipsuri materiale; a promovat imaginea şcolii în comunitate, la târg fiind prezenţi mulţi părinţi sau alte rude ale elevilor, elevi de la alte şcoli, dar şi consilieri locali sau diverse oficialităţi; a adus bucurie unor copii mai necajiţi, care au fost ajutaţi material cu banii obţinuţi din vânzarea produselor realizate. Este un exemplu de bună practică şi la solicitarea elevilor şi cadrelor didactice ne propunem să realizam mai des acest gen de activitate. Prof. Gabriela Aungurencei – director adjunct : Personal, am fost surprinsă de participarea elevilor şi cadrelor didactice în număr atât de mare. Acest lucru ne încurajează să organizăm şi cu alte ocazii astfel de activităţi. Suntem bucuroşi că am identificat cazuri sociale pe care am puteasă le susţinem cu banii adunaţi. Prof. Alexandrina Jijie :Mi-a plăcut foarte mult această activitate care a strâns laolaltă copii, părinţi, bunici şi cadre didactice. M-a impresionat emoţia micilor artişti/creatori care au pregătit pentru Târg foarte multe produse şi care au reuşit , prin munca mânuţelor lor să strângă acei bani ce vor fi folosiţi în scop umanitar. Doresc să felicit organizatorii acestei activităţi şi îi anunţ că aştept următoarele provocări! Înv. Liliana Dumitrana :Acest proiect a însemnat un nou prilej pentru stimularea creativităţii elevilor, pentru dezvoltarea capacităţii de cooperare, de întrajutorare şi antreprenoriale. Elevii au dat dovadă de bunătate, respect, prietenie, compasiune. Înv. Liliana Pasat :Sunt convinsă că această activitate le-a rămas undeva, într-un colţişor de suflet şi ori de câte ori vor scotoci prin el îşi vor aminti cu drag, poate şi dor, de aceste momente în care prin propriul lor efort au reuşit să fie de folos cuiva, îşi vor aminti cu câtă mândrie au purtat costumele populare şi cât s-au străduit să adune cât mai mulţi bănuţi în punga pe care o ţineau strâns la piept, ca nu cumva s-o piardă. În ciuda oboselii, bucuria şi mulţumirea ce se citea pe chipurile lor a reprezentat feedbak-ul cel mai potrivit pentru a aprecia dacă activitatea a fost încununată de succes sau nu. Înv.Brînduţa Gabor: Adevărata caritate este dorinţa de a fi folositor celorlalţi fără a avea gândul de a primi o recompensa. Aşa am gândit noi,îndrumătorii acestui proiect caritabil,iar gândurile noastre s-au transformat în emoţie,satisfacţie,entuziasm,în realitate.Vă mulţumim vouă,celor care aţi fost alături de noi şi promitem că ,,ne vom întoarce”. Înv. Laura Varasciuc : Târgul de primăvară a fost cea mai apreciată activitate din săptamâna “Şcoala altfel”, având un deosebit impact educativ atât asupra elevilor , cât şi a celorlalţi participanţi. S-a citit pe chipurile tuturor mulţumirea şi bucuria . Personal, îmi doresc şi alte activităţi asemănătoare. Găitan Raluca (părinte clasa P E) : “ Superb şi emoţionant..." s-ar putea descrie în câteva cuvinte participarea la ,,Târgul de primăvară “ organizat de Şcoala Gimnazială ,,Ion Creangă" Suceava, eveniment caritabil ce a mobilizat zeci de elevi, părinţi şi profesori dornici să facă o faptă nobilă în prag de Sfântă Sărbătoare. Agiţaţie şi forfotă … profesori, elevi şi părinţi care şi-au dat interesul să realizeze o bucurie şi pentru cei mai putin norocoşi … cu investitii mici şi ceva dăruire se pot face ,, lucruri mari" . Iniţiativa este lăudabilă. Am văzut ţinute de costum popular, am văzut creaţii originale, realizate cu bun gust de elevi. Apreciez munca lor şi a cadrelor didactice care cu răbdare şi imaginaţie au facut lucruri deosebite. Bucuria copiilor de a vedea că pot obţine totuşi un mic venit din lucruri făcute prin munca lor a fost mare şi cred că i-a determinat să se încreadă în forţele proprii, iar copiii care au beneficiat de fondurile adunate, pot privi cu mai multă speranţă în viitor. Ursu Monica-Elena (părinte clasa I D): A fost o iniţiativă frumoasă, care ne-a oferit posibilitatea de a-i ajuta pe cei care au mare nevoie de sprijinul nostru, al comunităţii. Cicu Gina (părinte cl.a II-a D) :Nu pot decât să felicit organizatorii acestei frumoase activităţi şi să îi încurajez pe mai departe. Copiii trebuie să înveţe că pot să şi ofere nu doar să primească, iar Târgul de primăvară a fost o activitate care i-a învăţat acest lucru. Vă mulţumim! Satuha Camelia, cls. a VI a B :Pentru mine Târgul de primăvară a fost o ocazie potrivită pentru a-mi demonstra creativitatea; toţi colegii mei ştiu că sunt pasionată de handmade şi că în timpul liber creez lucruri diverse din şerveţele, resturi textile, hârtie, obiecte reciclabile, etc. Am fost foarte fericită în acea zi deoarece am vândut tot ce am pregătit şi am donat banii câştigaţi. Abia aştept să se mai organizeze activităţi de acest fel! Onoiu Andreea ( clasa I D): Mă bucur că putem să-i ajutăm pe copiii săraci. Baciuc Bianca (clasa a II-a D) : La Târgul de primăvară au participat elevi din multe clase. Creaţiile expuse de copii au fost interesante. Cu toţii ne-am bucurat că am putut ajuta nişte colegi de-ai noştri. AsofronieVanessa(clasa I E):Mi-a plăcut foarte mult să particip la această activitate. Împreună cu colegii mei ne-am bucurat să fim adevăraţi meşteşugari şi apoi vânzători.

luni, 10 octombrie 2011

"Rămâneţi flămânzi. Rămâneţi naivi!"

Am primit astăzi un mesaj. E de la o prietenă virtuală(mulţumesc, Dorina!), prietenă pe care nu ştiu dacă am s-o văd vreodată, dar de care m-am legat sufleteşte şi datorită muncii şi minţii lui Steve Jobs. E mesajul excelentului CEO al Apple Computer, la 12 iunie 2005, la ceremonia de absolvire a studentilor Universitatii Stanford.
Sunt onorat sa fiu cu voi astazi, in ziua plecarii voastre de la una dintre cele mai bune universitati din lume. Eu n-am absolvit niciodata facultatea. Adevarul fie spus, acum e momentul in care m-am apropiat cel mai mult de o absolvire. Si vreau sa va spun astazi trei povesti din viata mea. Atat. Nu cuvinte mari. Doar trei povesti. Prima poveste este despre unirea unor puncte. Am renuntat la Facultatea Reed dupa doar 6 luni, dar am stat aproape de facultate pentru inca 18 luni inainte sa o parasesc definitiv. De ce am renuntat? Totul a inceput inainte ca eu sa ma fi nascut. Mama mea biologica era tanara, absolventa necasatorita de liceu, asa ca s-a hotarat sa ma dea spre adoptie. Si a simtit foarte tare nevoia sa ma incredinteze unor absolventi de facultate, asa incat lucrurile pareau stabilite dinainte pentru mine sa fiu adoptat la nastere de un avocat si sotia lui. Numai ca atunci cand am aparut pe lume, ei s-au razgandit si au considerat ca-si doresc o fetita. Asa ca parintii mei, care erau pe o lista de asteptare, au primit un telefon in mijlocul noptii prin care erau intrebati: "Avem un baietel care poate fi adoptat. Il doriti?". Au spus "Bineinteles!". Mama mea biologica a aflat mai tarziu ca mama adoptiva nu absolvise niciodata facultatea si ca tatal meu adoptiv nu absolvise liceul. Asa ca a refuzat sa semneze actele de adoptie. S-a razgandit doar cateva luni mai tarziu, cand parintii mei adoptivi i-au promis ca o sa ma trimita la facultate. Si, 17 ani mai tarziu, chiar m-au trimis. Dar am ales in mod naiv o facultate care era aproape la fel de scumpa ca si Stanford si toate economiile parintilor mei s-au evaporat pe plata studiilor mele. Dupa 6 luni, n-am mai vazut valoare in acele studii. N-aveam nicio idee despre ce sa fac cu viata mea si nicio idee despre cum m-ar putea ajuta facultatea in viata. Si m-am vazut la facultate, cheltuind toti banii pe care parintii mei ii stransesera in toata viata lor. Asa ca m-am hotarat sa renunt si sa am incredere ca pana la urma toate lucrurile se vor dovedi a fi ok. Eram cam speriat la acea vreme, dar privind inapoi imi dau seama ca a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat in toata viata mea. Minutul in care am renuntat m-a ajutat sa nu mai merg la cursurile care nu ma interesau si sa merg la cele care mi se pareau utile. N-a fost chiar totul romantic. N-aveam o camera in care sa dorm, asa ca dormeam pe podeaua camerelor prietenilor. Am returnat sticle de Cola pentru cei 5 centi pe care ii primeai inapoi pentru returnarea unei sticle. Si am mers in fiecare duminica seara cei 7 kilometri pana in partea cealalta a orasului, doar pentru a beneficia de o masa gratuita la Templul Hare Krishna. Mi-a placut la nebunie. Si toate lucrurile acelea care mi-au starnit curiozitatea si intuitia s-au dovedit a fi nepretuite in viitor. Sa va dau un exemplu. Facultatea Reed avea la acea vreme cel mai bun curs de caligrafie din SUA. In tot campusul, orice poster, orice titlu si orice indicator erau superb caligrafiate. Pentru ca renuntasem si nu mai eram obligat sa merg la cursurile normale, am decis sa merg la cursul de caligrafie si sa invat cum sa scriu frumos. Am invatat despre tipurile de fonturi, despre varierea cantitatii de spatiu dintre mai multe combinatii de litere, despre ce face caligrafia sa fie o arta. Era frumos, demn de tinut minte, subtil artistic intr-un mod in care stiinta nu poate explica. Si am gasit acest lucru fascinant. Bineinteles ca, la acea vreme, cursul in sine nu avea niciun fel de aplicatie practica in viata mea. Dar 10 ani mai tarziu, cand am dezvoltat primul Machintosh, mi-am amintit toate acele lucruri. Si le-am integrat in Mac. A fost primul computer care a folosit fonturi extraordinare. Daca n-as fi renuntat la celelalte cursuri si daca nu as fi avut astfel timp sa merg la cursul de caligrafie, Mac-ul n-ar fi avut niciodata mai multe tipuri de fonturi si un scris atat de bine proportionat. Si din moment ce Windows doar a copiat Mac-ul, e foarte probabil ca niciun fel de computer sa nu fi avut astfel de fonturi. Daca n-as fi renuntat, n-as fi facut niciodata cursul de caligrafie, poate computerele personale n-ar fi avut fonturi atat de frumoase ca acum. Bineinteles ca la acel moment, tanar fiind, era imposibil sa unesc punctele. Dar cativa ani mai tarziu, imaginea a fost cu mult mai clara. Asa ca, nu poti uni punctele daca privesti in viitor. Poti sa le unesti doar daca te uiti inapoi in viata ta. Asa ca trebuie doar sa ai incredere ca punctele se vor uni cumva in viitor. Trebuie sa ai incredere in ceva - instinctul tau, destinul tau, viata ta, karma, orice altceva. Abordarea asta nu m-a lasat niciodata balta si a facut diferenta in toata viata mea. A doua poveste este despre dragoste si pierderi. Am fost norocos sa aflu ce imi place sa fac tanar fiind. Woz (Steve Wozniak) si cu mine am inceput povestea Apple in garajul parintilor mei cand aveam 20 de ani. Am muncit din greu si in 10 ani Apple a ajuns sa creasca de la un garaj in care munceam noi doi la o companie care valora 2 miliarde de dolari si avea 4.000 de angajati. Tocmai ne lansasem cea mai noua creatie (computerul Machintosh), iar eu tocmai implineam 30 de ani. Apoi am fost concediat. Cum poti fi concediat de la o companie pe care tu ai infiintat-o? Ei bine, pe masura ce Apple a crescut, am angajat pe cineva, despre care credeam ca are talentul sa conduca Apple alaturi de mine, iar pentru primul an lucrurile au mers bine. Apoi viziunile noastre despre viitor au inceput sa fi divergente, asa ca el a pus piciorul in prag. Si atunci cand a facut-o, Consiliul nostru Director a stat alaturi de el. Asa ca, la 30 de ani, am fost dat afara de la Apple. Si a fost o poveste publica. Singurul lucru care contase in toata viata mea de adult se dusese pe apa sambetei. Si eu eram devastat. Cateva luni n-am stiut ce sa fac. Am aflat ca dezamagisem o intreaga generatie de antreprenori, ca scapasem bastonul de maresal tocmai atunci cand eram foarte aproape sa-l primesc. M-am intalnit cu David Packard si Bob Noycesi, am incercat sa ma scuz pentru ca o dadusem in bara atat de urat. Eram un esec public si toate gandurile mele imi spuneam sa fug din Vale ([n.r.] Sillicon Valley). Dar, incet-incet, a inceput sa ma cuprinda un nou gand. Inca imi placea ce fac. Si intamplarea de la Apple nu schimbase lucrurile foarte mult. Eram respins, dar eram inca indragostit. Asa ca am decis sa o iau de la capat. N-am vazut atunci, dar s-a dovedit ca a fi concediat de la Apple a fost cel mai bun lucru care mi se putea intampla. Povara pe care o porti atunci cand ai succes a fost inlocuita cu usurarea pe care o simti cand o iei din nou de la capat, mai putin sigur de ce o sa ti se intample. M-am eliberat de stres si am avut astfel sansa sa intru intr-una dintre cele mai creative perioade din viata mea. In timpul urmatorilor cinci ani, am pornit o companie numita NeXT, o alta companie numita Pixar si m-am indragostit de o femeie extraordinara, care a devenit sotia mea. Pixar a creat Toy Story si este astazi (in 2005) una dintre cele mai de succes intreprinderi de animatie din lume. Intr-o schimbare remarcabila a sortii, Apple a cumparat NeXT, eu m-am intors la Apple si tehnologia pe care o dezvoltasem la NeXT a stat la baza renasterii Apple. Iar Laurene si cu mine avem o familie frumoasa impreuna. Sunt foarte sigur ca nimic din toate aceste lucruri nu s-ar fi intamplat, daca n-as fi fost concediat de la Apple. A fost un medicament greu de inghitit, dar cred ca pacientul avea nevoie de el. Uneori viata te loveste in cap cu o caramida. Nu-ti pierde increderea. Sunt convins ca singurul lucru care m-a ajutat sa-mi pastrez directia a fost faptul ca imi placea ce fac. Trebuie sa gasesti lucrurile care-ti plac. Si asta e valabil atat pentru munca ta, cat si pentru partenerul tau de viata. Munca ta o sa-ti umple o parte insemnata din viata si singurul mod in care vei fi cu adevarat satisfacut este sa crezi ca faci o munca extraordinara. Si singurul mod in care poti face o munca extraordinara este sa-ti placa ce faci. Daca n-ai reusit inca, continua cautarea. Nu te multumi cu putin. Asa cum e si cu partenerul de viata, vei sti atunci cand l-ai intalnit. Si, la fel ca in orice alta relatie extraordinara, lucrurile vor merge din ce in ce mai bine pe masura ce trec anii. Asa ca nu te opri din cautare. Nu te multumi cu putin. A treia poveste este despre moarte. Cand aveam 17 ani, am citit un text care spunea ceva de genul: "Daca traiesti fiecare zi ca si cum ar fi ultima din viata ta, la un moment dat vei avea dreptate". Citatul m-a impresionat si de atunci, pentru cei 33 de ani care au trecut, m-am uitat in oglinda in fiecare dimineata si m-am intrebat: "Daca astazi ar fi ultima zi din viata mea, as vrea sa fac ce fac astazi?". Si atunci cand raspunsul a fost "Nu" pentru mai multe zile la rand, am stiut ca trebuie sa schimb ceva. Ideea ca in curand o sa mor a fost cea care m-a ajutat sa fac cele mai importante alegeri in viata. Pentru ca aproape orice - toate asteptarile noastre, tot orgoliul, toate fricile referitoare la esec - toate aceste lucruri palesc in fata mortii, lasand afara singurul lucru care este cu adevarat important. Ideea ca o sa mori este cel mai bun mod in care poti evita capcana fricii ca ai ceva de pierdut. Esti deja dezbracat. Si nu exista niciun motiv pentru care sa nu-ti urmezi inima. Cu aproape un an un urma, am fost diagnosticat cu cancer. Am facut un CT la 7.30 dimineata si a aratat in mod clar o tumora in pancreasul meu. Habar n-aveam ce e un pancreas la acea vreme. Doctorii mi-au spus ca acest tip de cancer e aproape sigur incurabil si ca n-ar trebui sa ma astept la mai mult de 3 pana la 6 luni de viata. Doctorii mei m-au sfatuit sa merg acasa si sa-mi pun lucrurile in ordine, un fel de a spune ca ar trebui sa ma pregatesc pentru moarte. Si esti pus in situatia in care incerci sa le spui copiilor tai, in doar cateva luni, toate lucrurile pe care ai fi vrut sa le spui in ultimii 10 ani. Si esti fortat sa te asiguri ca toate lucrurile sunt puse in ordine astfel incat sa fie cat de simplu se poate pentru familia ta in viitor. Esti fortat sa-ti iei ramas bun. Am trait cu acel diagnostic toata ziua. Mai tarziu, am facut o biopsie, mi-au bagat un endoscop pe gat pana in stomac si intestine, mi-au facut o punctie in pancreas si mi-au luat cateva celule din tumora. Am fost sedat, dar sotia mea, care era acolo, mi-a spus ca, atunci cand s-au uitat la celule sub microscop, doctorii s-au intristat pentru ca se dovedea a fi o forma foarte rara de cancer pancreatic, incurabila cu chirurgia clasica. Am facut acea operatie si acum sunt bine. Acest moment a fost cel care m-a apropiat cel mai tare de moarte si sper sa fie la fel si pentru urmatorii ani. Faptul ca am supravietuit ma face sa va spun cuvintele urmatoare cu ceva mai multa experienta decat atunci cand credeam ca moartea e un concept pur intelectual. Nimeni nu vrea sa moara. Chiar si oamenii care vor sa mearga in Rai nu vor sa moara pentru a ajunge acolo. Si, totusi, moartea este singura directie clara spre care ne indreptam cu totii. Nimeni nu poate scapa de moarte. Si asa trebuie sa fie, pentru ca Moartea este in mod sigur cea mai buna inventie a vietii. Este agentul de schimbare al vietii. Elimina vechiul pentru a face loc noului. Chiar acum, voi sunteti noul, dar peste o vreme, nu departe de acest moment, veti deveni incet-incet vechiul. Si veti fi eliminati. Scuze ca sunt atat de dramatic, dar e adevarat. Timpul vostru e limitat, asa ca nu va pierdeti vremea traind viata altcuiva. Nu va inglobati in dogme - traind cu rezultatul gandirii altor oameni. Nu lasati zgomotul opiniilor altora sa va ascunda vocea voastra interioara. Si cel mai important, trebuie sa aveti curajul sa va urmati inima si intuitia. Ele stiu deja ce va doriti cu adevarat sa deveniti. Toate celelalte lucruri sunt secundare. Cand eram tanar, exista o publicatie uimitoare care se numea Catalogul Intregii Lumi. Un soi de biblie a generatiei mele. A fost creata de un om pe nume Stewart Brand, nu departe de locul unde ne aflam acum, si el a adus-o la viata punandu-i un strop de atingere poetica. Asta se intampla la inceputul anilor 1960, inainte de aparitia computerelor si a publishing-ului digital, asa ca revista era construita cu masini de scris, foarfeci si camere polaroid. Era un soi de Google in forma printata, cu 35 de ani inainte sa apara Google. Era idealist si mustea de notiuni extraordinare si instrumente utile. Stewart si echipa lui au scos mai multe editii ale Catalogului, dupa care lucrurile au inceput sa nu mai mearga bine, asa ca au fost nevoiti sa scoata ultimul numar. Era la mijlocul anilor 70, iar eu aveam varsta voastra. Pe ultima coperta a ultimului numar era o fotografie a unui drum de tara in zori, genul de drum pe care te gasesti atunci cand pornesti intr-o aventura extraordinara. Sub poza erau cuvintele "Ramai flamand. Ramai naiv". Asta era mesajul lor de adio. Ramai Flamand. Ramai Naiv. Si eu mi-am dorit intotdeauna sa raman asa. Iar astazi, cand voi absolviti si incepeti o viata noua, va doresc asta si voua. Ramaneti flamanzi. Ramaneti naivi. Multumesc mult.

sâmbătă, 24 septembrie 2011

Copii ai şcolii la curăţenia generală!

Au trecut două săptămâni de la începutul şcolii în goană. Cunoaşterea elevilor, recapitulări pentru testele iniţiale, modificări de orar, veniţi-plecaţi, ordine de la IŞJ- toate privind chestii obligatorii şi urgeeeeente!-, "indicăţi" mai mult ori mai puţin inteligente, bancuri mai bune ori mai fâsâite.....agitaţie de toamnă, precum cea a gospodinelor ce nu mai prididesc cu zacuştile, murăturile, salatele, etc din această perioadă. Azi a fost o altfel de zi de week end pentru câţiva dintre noii mei elevi; am participat, alături de alţi copii şi tineri, la campania derulată sub tutulatura Lets do it, Romania! Şi am făcut-o! Atât cât ne-au ţinut puterile. Atât cât ne-am priceput. Oricum, mult mai mult decât cei care, huzurind sub pături moi, şi-au prelungit somnul de dimineaţă într-o zi de sâmbătă. Şi iarăşi cu mult mai mult decât cei care, fără urmă de obraz şi de ruşine, aruncă, din viteza maşinii uneori(că deh! nesimţirile lor se ajunseră proprietari de cele maşini de fiţe şi nu se cade să mai facă vreo excursie până la tomberoanele de gunoi) saci cu pamperşi folosiţi, găleţi, izmene, becuri şi altele ce nu mai sunt de folos prin gospodărie în boscheţii,şanţurile ori refugiile de pe marginea şoselei, în pădure, în parcuri, pe lângă coşurile de gunoi, etc. Şi şi mai mult faţă de cei care, muulţi şi guralivi, nu mai prididesc cu laudele de sine şi nici cu privirile condescendente şi atitudini măreţe faţă de fraierii care rânesc gunoaiele altora! Şi sunt mulţi dintre aceşti printre noi. Mai mulţi ca oriunde în lume! Mai fudui ca nicăieri în altă parte! Mai nemernici decât şi-ar dori, poate, să fie!Nu mi-a venit să cred câtă mizerie am putut aduna cu câţiva copii harnici şi ascultători în vreo două ceasuri! Nu credeam că adulţii care fac parastase şi tot soiul de alte pomeni la cimitirul Pacea pot avea obrazele atât de groase încât să umple pădurea din jur cu toate resturile acestor paranghelii, ca şi cum dincolo de mormintele alor lor ar fi groapa de gunoi ori vreo gaură neagră care să absoarbă miile de pahare de plastic, coroanele care nu mai sunt la modă, sacoşele cu resturi în care s-au aciuat furnici şi alte dihănii, miile de suporturi roşii de lumânări ce şi-au ars conţinutul...Mare mizerie şi mulţi mizerabili! Vor ajunge nepoţii mei să gândească şi să trăiască altfel??? Mi-e greu să cred că da...dar sper, că speranţele nu costă absolut nimic. Până una-alta, le mulţumesc elevilor mei harnici şi responsabili, unii dintre ei dovedind că şi-au însuşit serios principiile cercetăşiei pe care s-a străduit să li le transmită învăţătoarea lor, Adriana Grădinaru, căreia îi mulţumesc pentru ceea ce a reuşit să facă până acum. Aceşti copii au găsit de cuviinţă să-şi sacrifice o zi din week end pentru a răspunde la o chemare generoasă, aceea a contribui la realizarea curăţeniei de toamnă, la reîmprospătarea feţei lumii în care trăiesc. Li se cuvin felicitări copiilor: Cameliei Popovici, Denisei Babeii, Denisei Bejinariu, lui Robert, lui Alex şi, în mod special, unui noduleţ de om cu un suflet uriaş, Dianei Elisei, cu toţii elevii mei de la VD. Bravo, dragii mei! Vă mulţumesc şi mă declar fericită să vă am elevi!

joi, 15 septembrie 2011

Început de nou an şcolar

Structura anului şcolar 2011-2012 este următoarea:
Semestrul I Cursuri - luni, 12 septembrie 2011 - vineri, 23 decembrie 2011 In perioada 22 - 30 octombrie 2011, clasele din invatamantul primar si grupele din invatamantul prescolar sunt in vacanta. Vacanta de iarna - sambata, 24 decembrie 2011 - duminica, 15 ianuarie 2012
Semestrul al II-lea Cursuri - luni, 16 ianuarie 2012 - vineri, 6 aprilie 2012 Vacanta de primavara - sambata, 7 aprilie 2012 - duminica, 22 aprilie 2012 Cursuri - luni, 23 aprilie 2012 - vineri, 22 iunie 2012 Vacanta de vara - sambata, 23 iunie 2012 - duminica, 9 septembrie 2012
Alte date generale cuprinse in Ordinul nr. 4292/2011 privind structura anului scolar I. Anul scolar 2011 - 2012 are 36 de saptamani de cursuri, insumand 177 de zile lucratoare; II. Exceptii: a) Pentru clasele terminale din invatamantul liceal, anul scolar are 37 de saptamani, din care durata cursurilor este de 33 de saptamani, 4 saptamani fiind dedicate desfasurarii examenului national de bacalaureat. Cursurile claselor terminale se incheie la data de 1 iunie 2012. b) Pentru clasa a VIII-a, anul scolar are 36 de saptamani, din care durata cursurilor este de 35 de saptamani, o saptamana fiind dedicata desfasurarii evaluarii nationale. Cursurile claselor a VIII-a se incheie la data de 15 iunie 2012. c) Pentru clasele din invatamantul liceal - filiera tehnologica, cu exceptia claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilita prin planurile-cadru de invatamant in vigoare. d) Pentru invatamantul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologica, durata cursurilor este de 37 de saptamani, insumand 182 de zile. e) Stagiile de pregatire practica pentru care au optat absolventii ciclului inferior al liceului, filiera tehnologica, cuprind 720 de ore care se desfasoara in perioada propusa de unitatea de invatamant organizatoare si aprobata de inspectoratul scolar, conform structurii anului scolar, cu respectarea vacantelor. f) Pentru invatamantul postliceal (scoala postliceala si scoala de maistri), durata cursurilor este cea stabilita prin planurilecadru de invatamant in vigoare.
III. In zilele libere prevazute de lege nu se organizeaza cursuri: 1. joi, 1 decembrie 2011 - Ziua Nationala a Romaniei 2. marti, 1 mai 2012 - Ziua Muncii; 3. luni, 4 iunie 2012 - a doua zi de Rusalii. IV. Saptamana 2-6 aprilie 2012 din semestrul al II-lea este saptamana dedicata activitatilor extracurriculare si extrascolare, avand un orar specific. V. Tezele din semestrul I al anului scolar 2011 - 2012 se sustin, de regula, pana la data de 30 noiembrie 2011. Tezele din semestrul al II-lea al anului scolar 2011 - 2012 se sustin, de regula, pana la data de 25 mai 2012.

miercuri, 7 septembrie 2011

Gata vacanţaaaaaaaaaaaaaaaaaaa.............

Da, ştiu; a fost prea scurtă, a trecut prea repede, n-am avut timp să ne dezmeticim, ....refrenele fiecărui început de septembrie. Nici unul n-am apucat să facem ceva important, să valorificăm timpul liber. Fiecare ne-am făcut sumedenie de planuri care au rămas doar idei de sertar. În finalul fiecărei vacanţe ne apucă nostalgia şi ne promitem că data viitoareeee.......... Va fi mereu aşa, cu sau fără rezonanţa Schumann: niciodată nu vom avea timp pentru tot soiul de proiecte! Fie pentru că vom fi prea obosiţi, fie pentru că vom tot amâna("Lasă, că doar am atâtea săptămâni. Întâi fac..."), fie pentru că vom trece de la o idee la alta, cu mintea încălzită de soarele verii... Aşa că, place sau nu, hai înapoi la şcoală. Şi până când vom intra serios în lecţii, citiţi asta. Pe când şi ai noştri???????

miercuri, 3 august 2011

Şcoala românească nu scoate tâmpiţi, domnule preşedinte. Tâmpiţi sunt cei care vor să fie.

Din când în când, dar nu cu densitatea şi înverşunarea cu care sunt prezentate aspectele negative, mai apar în presă şi informaţii despre ceea ce se întâmplă frumos şi bine în şcoala românească, cu adolescenţii români. Nu au informaţiile acestea aceeaşi forţă a verbului ieşit din peniţa gazetarului pentru că nu asemenea articole vând ziarul. Ciocoflenderul de pe stradă cumpără gazeta dacă apar pe prima pagină moni şi iri şi cruduţa şi mai ştiu eu ce leşinături făcute vedete tot de presă. Copii deştepţi şi muncitori, artişti ce-au transformat arta în însăşi existenţa lor, inventatori premiaţi pe la saloanele internaţionale apar pe ici-colea. Că profesori dedicaţi, care clădesc suflete în anonimat nu am a mă aştepta să-i văd subiect de presă, obiective majore pentru investigatorii media.
Aşa că m-am mirat şi bucurat în acelaşi timp de materialul ce vorbeşte despre un copil harnic, pasionat, unul dintre vârfurile generaţiei sale, unul dintre ambasadorii şcolii româneşti. E dovada vie că se poate. Că se munceşte. Că se gândeşte în România. Încă. Este cel mai elocvent exemplu al faptului că cine vrea, poate! Este, pentru un dascăl care-şi iubeşte profesia, un bun material didactic pe care îl va folosi la orele de dirigenţie.

vineri, 29 iulie 2011

Pentru elevi isteţi...şi nu numai

Dacă aveţi timp şi nu ştiţi ce să faceţi cu el, iată! Vi se oferă şansa să participaţi la un concurs simplu, dotat cu premii interesante. Trebuie doar să vreţi şi premiile ...vor veni.
Succes!

joi, 30 iunie 2011

30 IUNIE-ZIUA ÎN CARE ŞI REGII VISEAZĂ SĂ FIE ÎNVĂŢĂTORI...

Am primit de la conducerea AGIRo:
Ortodocşii români sărbătoresc în fiecare an la 30 iunie ,,Soborul Sfinţilor 12 Apostoli”. De când au apărut primele şcoli în spaţiul românesc învăţătorii, şi mai apoi toate cadrele didactice care învaţă copiii, au sărbătorit în 30 iunie Ziua Învăţătorului.
30 iunie a fost aleasă şi ca dată de ,,naştere” a Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România fiindcă în chiar 30 iunie 1927 Tribunalul Ilfov a autentificat statutul acestei asociaţii prin care se oficializa şi finaliza atunci manifestarea solidarităţii între cadrele didactice la nivelul României Mari -corolar al tradiţiei asociative învăţătoreşti începută la 1869 în diferitele provincii în care exista şcoală românească. Mai mult, sediul din perioada interbelică a Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România a fost în Bucureşti pe chiar strada Sfinţii Apostoli la nr 14.
Profesorii, educatoarele şi învăţătorii din România s-au simţit onoraţi să fie serbaţi şi felicitaţi de ziua apostolilor în fiecare an. Şi an de an, de chiar ziua apostolilor, li se aduce aminte că au cea mai nobilă misiune pentru care merită făcute orice sacrificii asumându-şi apostolatul. În 1923, la un congres al lor ţinut în Arad, învăţătorii au fost numiţi ,,cei bogaţi în lipsuri, în îndatoriri şi iubiri de moşie,,.
Ziua Învăţătorului a fost atât de împământenită încât şi regimul comunist a păstrat-o la 30 iunie trecând însă sub tăcere că în aceeaşi zi Biserica Ortodoxă Română are în calendar ,,Soborul Sfinţilor 12 Apostoli”, iar Biserica Română Unită cu Roma are în calendar ,,Adunarea celor 12 Sfinţi Apostoli”.


Şi adaug:
În mesajul Tronului către un congres AGIRO interbelic regele Ferdinand spunea: ,,Dacă soarta nu m-ar fi pus acolo unde sunt, aş fi fost învăţător”. Sunt sigură că Măria Sa ar fi fost un bun învăţător, căci era bun şi blând şi înţelegător şi iubea copiii. N-a fost să fie; lui, destinul îi pregătise altceva.
Au fost însă, de-a lungul vremii, mulţi învăţători în lumea românească, unii dintre ei, precum Domnu Trandafir, intraţi în istorie. Şi li s-a spus aşa nu doar pentru că îi învăţau pe copii să descifreze misterioasele semne lăsate de plumb pe hârtie, ci pentru că îi ajutau pe toţi cei care îi cercetau, care le cereau ajutorul, care vroiau un sfat pentru mai binele lor imediat ori de perspectivă.
Din cine ştie ce motive, mai mult ori mai puţin subiective, mulţi învăţători, absolvenţi ai celebrelor Şcoli Normale ori ai liceelor pedagogice de mai curând, au optat pentru titulatura de profesor. Conform legislaţiei, li se cuvine, căci au continuat studiile, în etape şi cu programe diferite, unii obţinând licenţe în diverse specialităţi, alţii optând special pentru psiho-pedagogie. Li se cuvine, fără îndoială, noul titlu, dar vechea titulatură este parcă mai caldă, mai cuprinzătoare, mai plină de conţinut, mai expresivă. Învăţătorul este chintesenţa actului didactic dintotdeauna, de la Învăţătorul născut în Bethleemul stăpânit de romani până la Domnu Trandafir şi până la învăţătorii de azi. Învăţătorul îşi trage numele de la verbul a învăţa-pe sine şi pe alţii. Asta face învăţătorul: învaţă mereu să înveţe pe alţii şi pentru asta trebuie să înveţe el însuşi mereu, să relaţioneze cu alţii, mici şi mari, să se dăruiască în fiecare clipă ca să poată, asemeni păsării mitice, să renască mereu, să fie izvor cald de dragoste, de înţelepciune, de încredere, de linişte.
Mă înclin azi în faţa învăţătorilor mei din nordul meu de Ţară, şi mă rog la bunul Dumnezeu să le dea sănătate, celor ce mai sunt, şi să-i aibă în paza Lui pe cei care au plecat să se odihnească. Mă înclin azi în faţa colegilor mei învăţători, care se reinventează în fiecare zi, spre a fi flacăra arzândă a unei şcoli româneşti bolnave cronic. Mă înclin în faţa colegilor mei profesori cărora le aduc aminte că sunt şi ei învăţători, în felul lor, şi că misiunea lor e mai uşoară, pentru că lucrează cu copii deja şlefuiţi de munca,de glasul, de sufletul învăţătorilor.
La mulţi ani, suflete veşnic tinere!

miercuri, 29 iunie 2011

Noi premianţi

În iarnă, când omătul umplea drumurile şi gerul îndemna la cuibărit sub plapumă, câţiva dintre copiii noştri au lucrat la materialele pe care le-au trimis la un concurs naţional devenit tradiţional de acum, organizat de extraordinarii colegi de la Şcoala Paltinu/Vatra Moldoviţei. Este vorba de Concursul naţional de fotografie veche "Rădăcini", concurs care, aflat la a IV a ediţie, a avut în acest an genericul"Copilăria".
Căutând fotografii care să corespundă condiţiilor de concurs, copiii au făcut o fascinantă călătorie în timp, cu ajutorul unor petece de hârtie lucioasă, descoperindu-şi rădăcinile, antecesorii, moştenirea culturală preluată de la aceştia. Au discutat cu cei care le-au ghidat paşii, au pus întrebări, au căutat explicaţii, au făcut exerciţii de imaginaţie, au comparat copilăria lor de azi cu cea a personajelor din fotografii, rescriind mici fragmente de istorie.
Azi le-au venit diplomele. Iată premianţii:


Felicitări acestor copii minunaţi!
Mulţumiri şi succese în continuare organizatorilor, în mod special doamnei Tudoriţa Huţuleac, sufletul acestei activităţi!

Omul sfinţeşte locul! Despre un coleg de breaslă care nu este neutru

Lotul olimpic de Fizică al liceenilor din Arabia Saudită este pregătit de fostul inspector general şcolar din Timiş prof. dr. Alexandru Golcea, iar primele rezultate s-au materializat prin cucerirea tuturor premiilor unui concurs ce a avut loc, anul acesta, la Damasc.
"Îi iau de la partea de jos; nivelul de pregătire al copiilor din clasele XI - XII este echivalent cu cel al elevilor noştri de clasele VI - VII. Încep cu ei de foarte de jos. Până acum, ei nu au avut niciodată performanţe. Primele rezultate se văd. Am avut un prim concurs la Damasc, unde au luat tot", a afirmat Golcea. El a arătat că acolo totul este diferit de ceea ce a lăsat la Timişoara, de la condiţiile create studiului pentru performanţă până la nivelul de salarizare, care este incomparabil cu cel pe care l-a avut în România, profesorul susţinând că nu regretă nimic din ceea ce a lăsat în ţară.
Contractul său cu saudiţii este pentru un an, cu posibilitatea de prelungire. Ca obiective principale, Golcea are în pregătire elevii din Arabia Saudită pentru următoarele două olimpiade internaţionale - Thailanda (2011) şi Estonia (2012). O medalie de bronz câştigată la olimpiada din Thailanda i-ar aduce profesorului o sumă ce depăşeşte 40 de salarii minime pe economia românească, iar una de aur - 100.
"Conform contractului semnat cu arabii, mi se interzice să divulg suma de bani pe care o primesc, dar pot să spun doar că sunt plătit incomparabil mai bine decât ca antrenorul lotului naţional de fizică al României", a spus fizicianul timişorean. El a menţionat că a făcut o selecţie riguroasă, alegând doar 20 de elevi din totalul iniţial de 10.000, câţi au dorit să ajungă în lotul naţional de Fizică.
În 2005, Alexandru Golcea - care era, atunci, directorul Liceului "C. D. Loga" din Timişoara - a fost desemnat "profesorul anului" în România, titlu pentru care a fost recompensat cu 10.000 de dolari. Absolvent al Facultăţii de Fizică Atomică din Bucureşti, Golcea şi-a luat specializarea în "Reactori şi materiale nucleare", fiind repartizat din băncile studenţiei direct la Institutul de Fizică Atomică Bucureşti, dar a preferat să se transfere la unitatea nucleară Electrometal din Timişoara, unde şi-a luat şi doctoratul.
A îmbrăţişat cariera didactică mai mult forţat de destin. Fiind suspectat, la un moment dat, de leucemie, Golcea a ales catedra de fizică a Liceului "C. D. Loga" în anul 1981, obţinând rezultate remarcabile la olimpiadele şcolare, imediat după angajarea în actul didactic - educaţional. La Timişoara, el îşi pregătea elevii pentru olimpiadele de fizică, astronomie, ştiinţele pământului, dar acest tip de concursuri a degenerat foarte mult - spunea el -, deoarece era vizată participarea internaţională, ceea ce făcea ca gradul de dificultate al subiectelor la fazele intermediare să fie mult peste nivelul programei. Golcea a dat primul laureat la Nobelul pentru fizică pentru juniori, în persoana lui Ştefan Mihalaş, care este, acum, dr. fizician la Johns Hopkins University (SUA). AGERPRES

Cules de rod: rezultatele Evaluării Naţionale 2011

Numele şi prenumele elevilor Media EN
ACASANDREI C ANDREIA-NICULINA 6,60
ADOMNICAI C ANDREEA-COSMINA 8,80
ALEXANDRESCU M RALUCA-ADELINA 9,27
ANTON C SIMINA-IOANA 9,85
ANTON N FLAVIUS-GABRIEL 5,17
ANTONESEI N IULIAN-IONUT 6,67
APAVALOAIE G ALEXANDRA-ANA 6,25
APOPEI C STEFAN 8,12
ARUSILOR I ALEXANDRA 8,30
ASAFTEI M MIHAELA 9,07
ATANASOAIE B ANGELA 9,25
BACIU I IOANA-MARINA 8,20
BACIU L ANDREI 8,25
BAITAN C BIANCA-PETRONELA 9,50
BAITAN A IONELA-LACRAMIOARA 6,55
BANDOL I CALIN 6,10
BARARU I ALEXANDRU-CRISTIAN 6,82
BEDREAGA V GABRIEL SEBASTIAN 6.00
BILAUCA C REBECA 5,72
BITICA M MARIANA 9,30
BODNAR O CATALINA-BIANCA 9,57
BOLOG I IONELA MONICA 5,50
BONDAR C GHEORGHE-GABRIEL 5,35
BRANEANU G GABRIELA 10
BUCACIUC S EMANUEL-MIRCEA 8,50
BUCACIUC M ANDREEA-IASMINA 8,32
BUDEANU C MIHAI 7,42
BUHAIANU M CLAUDIU 6,87
BUHAIANU I RAZVAN 9,55
BUJOREAN C ELENA ALEXANDRA 7,80
BUJOREAN V BENIAMIN 7,32
BUJOREAN I SIMONA-LAURA 6,65
BUTACU I ADRIANA-ELENA 6,60
CASUTA T ADELINA-CRISTINA 8,87
CERLINCA O ALEXANDRA 8,25
CHIBICI I ALINA-ROXANA 9,05
CHIRILA S PAUL-STEFAN 6,80
CHIRITA T ELENA-MANUELA 7,30
CIOBANU O AMADA-PAULA 6,45
CIOFU M RUXANDRA MINODORA 6,65
CIRLAN C CRISTINA-FILOMELA 8,35
CIUBOTARIU E EDWINA-ALEXANDRA 6,70
COJOCARIU D ADRIANA-BRINDUSA 6,62
COJOCARIU V ANA-MARIA 7,55
CORESCIUC I ALEXANDRU 8,40
COZACIUC M VASILICA -LOREDANA 7,50
COZACIUC A ANDREEA 8,27
COZMA M ANDREI-CONSTANTIN 7,15
CRISMARIU C EUSEBIU 5,35
CRISTUREAN M VLAD-BOGDAN 8,77
CUCIUREAN V DELIA 9,25
CUSEAC L IOANA-ALEXANDRA 7,62
DAMIAN I IONUT-ALEXANDRU 6,22
DANELIUC I AICHA SVETLANA 7,12
DUCEAC N VALENTIN 5,02
DUCIUC V NAOMI 5,20
FILIPCIUC I OANA-ROXANA 6,80
FLOREA P RAFAELA IRINA 5,95
FODOR D LUIZIANA 6,05
FRASINIUC C IOAN-CIPRIAN 6,55
GAFITA M ANDREI 5,72
GALEATA V BIANCA-FLORIANA 9,67
GAVRELIUC D ANDREI-MARCEL 5,00
GAVRELIUC S MARIUS 6,40
GEORGE I ELENA-MONICA 5,57
GHEORGHIU V MARIUS-DORIN 8,00
GHERASIM P IOANA 9,02
GHIVNICI I VICTOR- TUDOREL 8,05
GOLEA D RALUCA-GABRIELA 6,75
GRADINARU C ANDREI CRISTIAN 6,70
GRAMADA D DAN 6,55
GRIGORAS V VICTOR 8,40
HATMANU N CAMELIA-LOREDANA 6,55
HODOROABA V ANCA 8,45
IACOBESCU O MARIA 9,75
IAVORENCIUC V EMANUEL 8,55
IEREMIE V IONELA-MARIA 7,75
IFTIMESEI C IOAN 9,10
IFTIMOVICI P ELENA PETRONELA 6,05
IGNAT C CLAUDIA-MIHAELA 6,25
ILAS V VICTOR DAVID 6,35
ILIUTA M SERGIU-GABRIEL 9,12
IOANESI D ERLIZIA BIANCA 8,35
LACATUS C LOREDANA 8,45
LEVITSCHI N NICOLETA AVRAMIA 5,55
LIBENCIUC I DINU-GABRIEL 5,15
LIONTE I DIANA 9,27
LOGHIN V ALEX-DANUT 7,87
LUPASCU T ILIE-ANDREI 8,82
LUPESCU L DAIANA-ELENA 7,10
LUPESCU V ALIN 6,05
MAFTEI M ANA-MARIA 9,52
MANDRILA V DANIEL 4,30
MANGU C CARINA -REBECA 7,92
MARGINEAN P IOSIF 6,90
MATEI M ALEXANDRA MARIA 5,45
MATEICIUC D ROBERT CRISTIAN 6,90
MAZAREANU D GABRIELA 6,62
MICHITIUC E ELENA-LOREDANA 8,07
MINDRILA V STEFAN 4,77
MIREUTA D DANIEL-IOAN 7,47
MIRON T SILVIU-CRISTIAN 8,12
MOLOCI V ROXANA-AIDA 8,12
MORARI N ANCUTA- IONELA 8,07
MOROSAN G CEZARA-MARINA 9,42
MOTRESCU V TUDOR-GEORGE 7,65
MUNTEANU P TAMARA 6,40
MURARU D MARIA 5,90
NAHARNEAC V BOGDAN ROMICA 6,60
NECHITA-DROB C SEBASTIAN 7,75
NISTUROAIA G ANA-MARIA 6,42
ONOFRAS P ANDA 5,92
ONUCU I GABRIEL 6,95
PALAGHIANU N RAMONA-FLORINA 7,47
PALANCANU V LARISA-ELENA 7,35
PARAGINA M MILICA 4,20
PARAMON I VASILE 5,07
PASCARIU P RUT-ANDREEA 5,42
PASCARIU P ENOH-ANDREI 7,50
PASCARIU C TEOFANA ELENA 6,52
PASNICU V LARISA-IOANA 9,25
PASTRU C MONICA-DANIELA 8,70
PETRE O STEFANA 9,07
PETRICEANU V ANCA 7,07
PETRISOR V IULIANA-DANIELA 7,62
PINTRIJEL D DANIEL 5,20
PISLARIU M DIANA-PETRONELA 7,65
POLOCOSER M GEORGIANA 4,92
POLOCOSER F ALEXANDRA 6,02
POLOCOSER C ESTERA 8,87
POLOCOSER I DANIEL 5,00
POLOCOSERIU L ANDREEA-MARIANA 5,72
PRODANIUC R IULIA-LARISA 8,95
REUT V ANDREI-MARIUS 8,52
RIPAN N IOAN MARIAN 8,27
ROTARIU G ELENA-CRISTIANA 9,67
SALGAU P REBECA ESTERA 8,37
SANDRU D BIANCA-CLAUDIA 9,47
SANDU G CORNELIU-PARASCHIV 7,82
SANDU M MIHAELA 6,60
SENCIUC N LACRAMIOARA 6,07
SEVERINCU G FLORIN-CATALIN 4,62
SINCAI D DANA-MARIA 7,25
SIRAN I GEORGE 9,67
SMOCOT G ANDREI-ROBERTO 8,47
STANCIUC I ANA 8,62
STEFUREAC G SIMONA 7,97
STRUGAR I MADALINA 7,47
STRUGARU D CRISTINA 7,72
TAPALAGA I GABRIELA 6,60
TEODOSIE P ABEL-LAURENTIU 7,20
TICULEANU G GEORGE-MARIAN 7,82
TIMIS G ANA-MARIA 9,07
TRUSESCU M MARCELA 7,05
TURCANU I DANIELA 5,45
UNGURASU C RAZVAN-CONSTANTIN 9,40
UNGUREAN G VLADUT-PETRU 4,82
UNGUREAN I CEZAR-IULIAN 5,95
URENIUC I BOGDAN 8,00
USCATU D TIBERIU-CONSTANTIN 7,07
VASILENIUC P EDUARD 9,60
VASILIU V OANA-MARIA 7,35
VIRVARA G ROXANA-GABRIELA 7,27
VRINCEANU I CRINA-IOANA 8,72
ZAHARIA C TEOFIL 6,60

MEDIA GENERALĂ A ŞCOLII- 7,38. PUŢIN, FOARTE PUŢIN!

Felicitări celor care au obţinut note mari şi sucese în continuare!
Reconsiderarea priorităţilor individuale celor cu note mai mici decât ne aşteptam şi spor la muncă!
Sănătate tuturor şi să nu uite de cuibul din care şi-au luat zborul!

marți, 28 iunie 2011

Uraaaaa! Proiectul cu şi despre lupi a fost aprobat!

Who's afraid of the big bad wolf? Predators in nature and culture
Acesta este titlul proiectului la care vom lucra, timp de doi ani, împreună cu parteneri din Polonia, Islanda, Portugalia, Norvegia, Spania, Slovacia, Grecia...etc. Elevii noştri vor avea ocazia să adune informaţii despre lupi(şi alţi prădători) în spaţul românesc, despre prezenţa lor în folclor şi în legislaţia cu privire la protecţia mediului, despre simbolistica istorică şi filosofică a lupului,etc. Vor avea ocazia să împărtăşească rezultatele muncii lor copiilor/comunităţilor din şcolile partenere, cei mai harnici dintre ei având apoi ocazia să participe la întâlnirile de proiect programate la noi, dar şi în şcolile partenere.
De acum începe greul; formarea echipei, stabilirea responsabilităţilor, cercetarea, monitorizarea activităţilor, raportarea acestora, corespondenţa permanentă, respectarea termenelor, etc. Dar, vorba ceea: au bătut ai noştri turcii şi n-o să dăm noi gata lupii?
Drum bun, Şcoala Creangă, în noua activitate! Arată lumii cine eşti! Arată cine-au fost lupii albi ai dacilor!

luni, 27 iunie 2011

Un studiu interesant despre elevi şi cărţi

-preluare de pe www.fundatiapatriciu.ro-



In cadrul evaluărilor PISA care au avut loc în ultimii 10 ani, au fost adunate şi o serie de date ce caracterizează elevii participanţi la aceste teste, date cu ajutorul cărora ţările participante pot fi comparate în funcţie de diverşi indicatori. Unul dintre aceşti indicatori este şi cel referitor la numărul cărţilor pe care un elev în vârstă de 15 ani le are acasă, iar la acest capitol, România stă destul de rău comparativ cu alte ţări. Mai mult, datele arată că, din 2000 şi până în 2009, în loc să evoluăm, am involuat.

Astfel, în anul 2000, 60.6% dintre elevi aveau mai puţin de 100 de cărti acasă, în timp ce ponderea celor care aveau între 250 şi 500 de cărti era de 11,4%. Pentru comparaţie, în Franţa, procentele erau de 52,8%, respectiv 13%, în Germania procentele erau de 50%, respectiv 15%, în Bulgaria de 43%, respectiv 16,3%, iar în Ungaria de 36,7%, respectiv 20%.

In 2006, ponderea elevilor români care aveau acasă mai puţin de 100 de cărţi a crescut la 68%, iar în 2009 la 71,6%, cu acest procent România situându-se pe unul dintre primele locuri în Uniunea Europeană.

In ce priveşte ponderea celor care au acasă mai mult de 500 de cărţi, aceasta a scăzut de la 6% în 2006, la 4,7% în 2009, doar Slovacia având în urma cu doi ani un procent mai mic (4,6%). In Germania, Spania şi Estonia procentul se apropie de 10%, în Ungaria este de 14,5%, iar în Luxemburg de peste 15%.

Am ilustrat în graficul alaturat (click pe imagine pentru marire) distribuţia elevilor în funcţie de numărul cărţilor pe care le au acasă, iar pentru comparaţie am luat în calcul şi media ţărilor membre OCDE.

Scăderea continuă în ultimii ani a numărului de cărţi pe care un elev le are acasă nu este un fenomen specific doar României, deşi în cazul nostru scăderea este mai accentuată. In Franţa spre exemplu, între 2000 şi 2009, ponderea elevilor cu mai puţin de 100 de cărţi a crescut de la 52,8% la 61,3%, în Germania a crescut de la 50% la 54%, în Ungaria de la 36,7% la 48%, iar lista ar putea continua.

Cateva idei de final

1. In anii `70-`80 se vindeau anual zeci de milioane de cărţi, însă dupa Revoluţie piaţa a scăzut constant, iar această evoluţie nu avea cum să nu se reflecte în statistici. In 2012, la următoarea evaluare PISA este de aşteptat ca datele să indice o situaţie şi mai dezolantă.
2. Accesul la internet îi determină pe unii dintre cititori să se indrepte către lecturarea online a cărţilor, deşi experienţa nu este nici pe departe comparabilă cu citirea unei cărţi pe care o ţii în mână.
3. Interesul pentru cultură scade continuu de 20 de ani, iar speranţe în acest sens nu prea sunt. In plus, există extrem de multe alternative de petrecere a timpului liber, iar acest timp liber devine din ce în ce mai limitat, astfel încât elevii de astăzi şi părinţii de mâine au din ce în ce mai puţine motive să cumpere cărţi.
4. Bineinţeles, una este să ai carţi acasă, şi alta este să le citeşti, însă cu cât ai mai multe cărţi, cu atât mai mari sunt şansele să la „frunzăreşti” măcar.




orgonascristian@yahoo.com

duminică, 26 iunie 2011

Invitaţie(deşi ştiu că n-o ia nimeni în seamă!): teachtoday.net

Irina Vasilescu, o excelentă ambasadoare eTwinning, ne invită pe un site nou. N-ar fi rău ca, profitând de zilele de vacanţă, să mai vedem ce şi cum pe la alţii. Nu spun că tot ce au/fac/zic alţii e mai bun/frumos/deştept decât ceea ce se face la noi. Spun doar că am avea ocazia să punem în balanţă şi, eventual, să utilizăm ceea ce, generos şi absolut gratuit, ni se oferă.