vineri, 31 decembrie 2010

Doar insomnia o fi vinovată?

Daaaaa.....noi suntem capii răutăţilor. Aşa ne consideră guvernanţii, trecuţi şi ei prin şcoală şi rămaşi cu o ură patologică la adresa ei. Într-o oarecare măsură au dreptate; învăţătorul a avut întotdeauna căutare în cadrul comunităţilor umane. Este o nevoie intrinsecă a comunităţii, psihologic vorbind,aceea de a avea siguranţa că cineva, unul dintre ei, este atât de înţelept încât să nu permită nimănui să atenteze la bunăstarea tuturor, să fie capabil să controleze forţa mulţimii şi s-o canalizeze către această bunăstare.
Mai suntem noi, corpul didactic de azi, capabili de asemenea roluri sociale? Mai avem forţa necesară formării opiniei publice? Mai avem trecerea pe care o avea, cândva, Domnu Trandafir ori Apostolul ori învăţătorul Herdelea? Nici vorbă! Rolul nostru a fost minimalizat, marginalizat, subminat de toată societatea românească, scăpată în decembrie 89, asemeni vacii la trifoi, la o libertate prost înţeleasă, o libertate absolută, care scoate omul de sub imperiul oricărei reguli, fie ea de bun simţ ori lege de stat. Se uită însă, se pare, că patrupedul rumegător ce se ghiftuie cu trifoi ajunge să crape!
Figura dascălului a fost permanent terfelită, umilită, înjosită, arătată cu degetul de cei care ar fi trebuit să fie recunoscători modestului om de la catedră care i-au ajutat să ştie să-şi citească salariile cu muuuulte cifre. Cu un cinism maladiv, mai marii au asmuţit asupra noastră haitele de lătrăi ai presei, operaţiune încununată de succes prin disiparea forţei celui mai numeros corp bugetar într-o grămadă de găşti şi bisericuţe, adunări, asociaţii şi sindicate, fiecare cu nănaşii săi, astfel încât nimeni nu mai are încredere în nimeni. Şi atunci? Cum să aibă cetăţeanul de rând încredere în şcoală, când slujitorii acesteia nu prididesc cu răutăţile pe care şi le aruncă reciproc în spate în urechile părintelui ce vrea să-şi dea copilul la şcoală şi trebuie să opteze pentru un învăţător sau diriginte sau profesor de nu ştiu ce disciplină? Cum să creadă acelaşi părinte în metodele pe care le foloseşte un cadru didactic,dacă acestea sunt făcute flenduri în discuţiile particulare, la chermeze ori la coadă la mall, ale colegilor săi? Când directori de şcoli consideră că cea mai bună metodă de a ţine situaţiile conflictuale sub control este aceea de a îndemna părinţii să facă reclamaţii scrise pentru orice, inclusiv pentru că profesorul X s-a uitat nu ştiu cum la elevul/eleva Y? Când, graţie cârdului de măsuri legislative abuzive şi inumane, ca să nu mai spun că sunt şi imorale, în domeniul salarizării, obscuri contabili ori inspectori financiari se metamorfozează instant în mici Dumnezei, care interpretează legi şi ordonanţe şi adrese şi...**** ştie ce-or mai fi în funcţie de mai finul ori mai grobianul lor auz muzical ori de relaţiile de cumetrie cu şefii ori de culoarea scaunului ori de clătinăturile acestuia. Că doar ei sunt cei din pricina cărora, cel puţin în domeniul salarial, suntem un exemplu de lipsă a oricărei urme de unitate, ceea ce m-a convins ca, imediat după sărbători, să acţionez în apărarea drepturilor mele individual, inclusiv la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Asta numai dacă nu s-or desfiinţa, în viteză, instituţiile de la care mai sper să primesc ajutor!

Bilanţ insomniac...

A mai trecut un an peste/pentru şcoala noastră. A fost un an cu de toate, bune şi rele. Bune au fost destule; copiii noştri au obţinut premii pe la o grămadă de competiţii ştiinţifice şi sportive, absolvenţii din vară au intrat la liceele pe care şi le-au dorit, ne-am implicat în numeroase activităţi educaţionale, fie singuri, fie, mai ales, în parteneriat, unii colegi au fost prin Europa, în căutarea unor soluţii pentru îmbunătăţirea actului educaţional de la clasă, alţii tocmai au obţinut granturi pentru formare individuală în afara ţării,....am putea spune că avem un bilanţ pozitiv şi că am pregătit, întrucâtva, terenul şi pentru roadele anului următor. Şi asta în ciuda faptului că, leneşii leneşilor(doar lucrăm 16 ore pe săptămână, în timp ce alţii se spetesc câte 16 pe zi!!!) şi răii răilor(din pricina noastră e inflaţie, din pricina noastră e dezordine, din pricina noastră, probabil, nu e apă pe Marte) care nu ştiu, nu fac, nu dreg, nu pun umărul, tovarăşi, la căruţa cu prosperitate a patriei!!! Tocmai acum îmi vine în minte povestea aceea cu Moş Ion Roată şi unirea. Finalul poveştii e cam aşa:

"....Unirea face puterea, oameni buni. Ei, acum cred c-aţi înţeles şi răsînţeles.
— Ba eu unul, să iertaţi dumnevoastră, cucoane, încă tot n-am înţeles, răspunde moş Roată.
— Cum se face asta, moş Ioane? Mai bine ce v-am tălmăcit, şi un copil putea să înţeleagă.
— Mai aşa, cucoane, răspunseră ceilalţi.
— Moş Ioane, zise acum boierul, cam tulburat de multă oboseală, ia spune dumneta, în legea dumitale, cum ai înţeles, cum n-ai înţeles, de când se face atâta vorbă; să auzim şi noi!
— Dă, cucoane, să nu vă fie cu supărare, dar de la vorbă şi până la faptă este mare deosebire... Dumnevoastră, ca fiecare boier, numai ne-aţi poruncit să aducem bolovanul, d-ar n-aţi pus umărul împreună cu noi la adus, cum ne spuneaţi dinioarea, că de-acum toţi au să ieie parte la sarcini: de la vlădică până la opincă. Bine-ar fi dac-ar fi aşa, cucoane, că la războiu înapoi şi la pomană năvală, parcă nu prea vine la socoteală... Iar de la bolovanul dumnevoastră am înţeles aşa: că până acum noi, ţăranii, am dus fiecare câte-o peatră mai mare sau mai mică pe umere; însă acum suntem chemaţi a purta împreună tot noi, opinca, o stâncă pe umerele noastre... Să dea Domnul, cucoane, să fie altfel, că mie unuia, nu mi-a părč rău.
La aceste vorbe, ţăranii ceilalţi au început a strânge din umere, a se uita lung unul la altul şi a zice:
— Ia, poate că şi Roată al nostru să aibă dreptate!...
Iar boierul, luându-i înainte cu glume, a înghiţit găluşca şi a tăcut molcum."

La mai bine de 150 de ani de atunci, situaţia e cam aceeaşi, doar personajele diferă. Bolovani avem destui...păreri şi mai destule...chemări la solidaritate cât încape...
Da' măcar pe ţăranii aceia i-au îmbrăcat boierii cu haine noi! Noi, tot rupţi în cur, ca să putem cârpi tunurile mogulilor şi comisioanele bancherilor, suntem. Şi boierul acela a tăcut molcum, când i s-a dovedit că ţăranul nu-i prost. Ăştia însă...au o limbariţă cronică, nemaiostoind să ne "iesplice" cât de bine e pentru noi să ne ghiorţăie maţele, să ne plângă copiii, să ne belească băncile...Nu le-ar muri mulţi înainte!

miercuri, 29 decembrie 2010

Scrisoare de la Moşu....pentru copii...pentru cei mari...

“Să trăieşti, copilule drag, şi să fii bun; să fii bun pentru ca să poţi fi fericit.
Cei răi nu pot fi fericiţi. Ei pot avea satisfacţii, plăceri, noroc chiar, dar fericire nu.
Nu, pentru că, mai întâi, cei răi pot fi iubiţi mai greu, şi-al doilea,…al doilea… de! norocul şi celelalte “pere mălăieţe”, care se aseamănă cu el, vin, aparent,de-afară, de la oameni, de la împrejurări, asupra cărora n-ai nici o stăpânire şi nici o putere, pe când fericirea, adevărata fericire în tine răsare şi-n tine-nfloreşte şi leagă rod, când ţi-ai pregătit sufletul pentru ea.
Şi pregătirea… este o operă de fiecare clipă, când pierzi răbdarea, împrăştii tot ce-ai înşirat şi iar trebuie s-o iei de la început.
De aceea nu-i vezi pe toti oamenii fericiţi… Sunt atâţi câţi merită… ba chiar ceva mai mulţi decât merită, fiindcă graţia divină e mare…
A, dacă nu ne-am iubi pe noi (ego-ul uman limitat) aşa fără de măsură, dacă n-am face atâta caz de persoana noastră şi dacă ne-am dojeni de câte ori am minţit sau ne-am surprins asupra unei răutăţi ori asupra unei fapte urâte, dacă, în sfârşit ne-am examina mai des şi mai cu nepărtinire (lesne-i de zis!), am ajunge să răzuim din noi partea aceea de prostie fudulă, de răutate şi de necinste murdară, din care se îngraşă deseori “eu”-l inferior ce se lăfăieşte în nobila noastră făptură.
Se ştie că durerea e un minunat sfătuitor (deşi ar fi bine să avem urechea antrenată să auzim şi alţi sfătuitori decât durerea).
Cine-i mai deschis la minte trage învăţătură şi din durerile altora.
Eu am mare încredere în voinţa ta.
Rămâne să ştii doar ce să vrei. Şi văd c-ai început să ştii asta.
Doamne, ce bine-mi pare c-ai început să te observi, să-ţi faci singur mustrări şi să-ţi cauţi singur drumul cel adevărat!

Aşa, copilule drag, ceartă-te de câte ori te simţi egoist, de câte ori te muşcă de inimă şarpele răutăţii, al invidiei sau al minciunii.
Fii înţelept şi aspru cu tine, drept cu prietenii şi suflet larg dar ferm cu cei răi. Fă-te mic, fă-te neînsemnat de câte ori deşteptăciunea te îndeamnă să strigi: “Uitaţi-vă la mine!”
Dar mai ales aş vrea să scriu de-a dreptul în sufletul tău aceasta: să nu faci nici o faptă, a cărei amintire te-ar putea face vreodată să roşeşti. Nu e triumf pe lume, nici sprijin mai puternic, nici mulţumire deplină, ca o conştiinţă curată.
Păstrează scrisoarea asta.
Când vei fi şi mai mare ai s-o înţelegi mai bine.
Să dea Dumnezeu s-o citeşti şi atunci cu sufletul senin de azi.
Te îmbrăţişează cu drag,
Moşu’
(adaptare după Scrisoarea lui Alexandru Vlahuţă către fiica sa, Margareta)

miercuri, 22 decembrie 2010

Pasionaţi de informatică, săriţi!!!

E vorba despre un concurs anunţat de ceva vreme. Mai e ceva timp pentru reacţie(aprilie 2011). Poate că anunţul n-a fost vizualizat până acum, aşa că mi-am zis că merită; sunt destui şcolari, mici şi mari, pricepuţi şi entuziaşti. Cine ştie???

Fundaţia Oracle Education invită elevii, studenţii şi profesorii să participe la Competiţia Internaţională ThinkQuest 2011



Elevii şi studenţii sunt încurajaţi să gândească, să creeze şi să inoveze





● Competiţia internaţională ThinkQuest 2011, sponsorizată de către Oracle Education Foundation (OEF), este acum deschisă pentru elevii şi studenţii din toată lumea.

● Competiţia încurajează elevii şi studenţii cu vârsta de până la 22 de ani să rezolve o problemă reală prin folosirea gândirii critice, a abilităţilor de comunicare şi a celor tehnologice.

● În acest an, OEF a introdus câteva schimbări importante care vor surprinde spiritul creativ al şi mai multor elevi ca înainte. Introducerea a două evenimente noi va mări considerabil plaja de tehnologii pe care studenţii le pot folosi pentru a crea propunerile lor. În plus, accentul pus pe rezolvarea problemelor are scopul de a determina participanţii să abordeze provocări din lumea reală şi să ofere soluţii de care să beneficieze şi ceilalţi.

● Participanţii se pot înscrie în cele trei evenimente: ThinkQuest Projects,Digital Media şi Dezvoltare de aplicaţii.

○ În cadrul evenimentului ThinkQuest Projects, participanţii vor folosi ThinkQuest Projects, un mediu găzduit, în care elevii şi studenţii pot crea proiecte de e-learning/de invatare bazate pe web, pentru a-şi crea propunerea de concurs.

○ În cadrul evenimentului Digital Media, participanţii vor crea un blog/jurnal, site Web, animaţie, anunţ pentru un serviciu public, eseu foto/video sau o combinaţie dintre acestea folosind instrumente specifice pentru media digitală.

○ În evenimentul Application Development participanţii vor dezvolta o aplicaţie web sau un joc folosind un limbaj de programare la alegere din lista agreată.

● Echipele au la dispoziţie opt luni pentru a dezvolta şi a avansa propunerile lor, până în data de 27 aprilie 2011. Toate propunerile vor fi evaluate de către profesori din toată lumea.

● Propunerile care se vor califica vor fi publicate în ThinkQuest Library, cea mai mare bibliotecă digitală online de proiecte de e-learning create de studenţi şi care este vizitată lunar de milioane de cursanţi.

● Premiile includ laptopuri, o excursie la conferinţa ThinkQuest Live găzduită în zona San Francisco, precum şi susţinere financiară pentru şcoala sau organizaţia din care face parte îndrumătorul echipei.

● În precedentul ciclu al competiţiei au participat peste 4700 de echipe din 83 de ţări.

● Detaliile complete ale Competiţiei Internaţionale ThinkQUest 2010 sunt disponibile la adresa http://www.thinkquest.org/competition.

marți, 21 decembrie 2010

Şi iar cu şi despre lupi



Şi, pân-o fi să realizăm noi producţii originale, vă invităm în compania unuia care ştie să zidească minunate cuvinte....

o zi cumplit de frumoasă
puii s-au jucat cu mine
ne-am tăvălit prin iarbă
parcă eram de vârsta lor
trebuie să mă credeţi
puii de lup şi copiii
sunt la fel
se joacă
ţipă
râd
hârjoneala este a doua natură
grijile rămân alături de părinţi
aşa eram şi eu
priveam viaţa
cu ochi limpezi
o amuşinam
încântat
pe urmă am învăţat
să muşc
şi nimic nu a mai fost
ca înainte

Cristian LISANDRU

O nouă invitaţie pentru un nou proiect


If you're interested, let me know! We had a preparatory meeting and the draft is ready. Our group: Poland, Estonia, Lithuania, Iceland, Norway, Slovakia, Italy, Portugal and Greece. Cordially, Viola

O nouă provocare. Pentru şcoală şi, mai ales, pentru cea care scrie şi care tocmai a fost invitată să se înscrie într-un proiect ce ar putea deveni superb: ”On the wolves’ trail”. De cum am primit invitaţia, gândurile mi-au zburat către lupul dacilor; simbolul acesta ce pare, în ultima vreme, să fie uitat, m-a făcut să răspund pozitiv şi să cred că voi găsi, printre copiii noştri creativi şi curioşi, un grup care să se înhame la o aşa treabă serioasă.
Pentru noi, neam de păstori, lupul este mereu prezent. Dacă analizăm vechiul calendar popular, descoperim că acesta conţine nu mai puţin de 35 de zile (16, 25-30 ianuarie, 1-3 martie, 26-28 septembrie, 26 octombrie, 12-16, 21, 30 noiembrie ş.a.) dedicate lupului. Sunt zile în care se derulau ritualuri specifice, dedicate acestei fiinţe temute, pentru ca acesta să cruţe animalele domestice. În aceste zile erau interzise pieptănatul părului, aruncatul gunoiului, în special a cărbunilor, înprumutarea obiectelor de uz casnic, torsul, cusutul, împunsul cu acul, găuritul, împletitul, măcinatul, etc.
Fi-vom în stare? Sunt sigură că destui dintre elevii mei vor zice "Da".

duminică, 5 decembrie 2010

Ghete multe-daruri puţine

Şi a fost Gala. Locaţie cu ştaif(a propos, ce culoare va fi având patronul???), lume multă, program select, catering....
Mărturisesc că m-am întors decepţionată; mi-aş fi dorit mai multă viaţă, mai multă culoare, mai multă tinereţe. Ar fi trebuit să vorbească ei, olimpicii; să spună cum şi cât s-au pregătit pentru a obţine performanţele la care au ajuns.Şi, mai ales, să spună în ce condiţii au muncit ei şi profesorii lor(că tot spunea preşedintele că muncim mult mai puţin decât el şi suntem plătiţi muuuult mai bine!) şi ce condiţii li se oferă pentru aprofundarea a ceea ce le place în continuare. Şi să spună ce îşi doresc, ce speranţe îşi fac pentru viitor, ce ar putea face pentru ei şi pentru noi, cei din umbră, cei care îi ajutăm să-şi pregătească aripile pentru zbor, cei care le cunoaştem şi aşteptările şi temerile şi entuziasmul şi neliniştile şi întrebările şi, din nefericire, dezamăgirile. Şi să cânte, să danseze, să ne umple inimile cu euforia vârstei şi cu lumina minţii lor, să deschidă un altfel de drum către oficialităţile prezente în sală- deputaţi, senatori, conducerea Consiliului Judeţean, etc. Trebuia să se demonstreze că aceşti copii trăiesc şi sunt sensibili şi gândesc matur, mai matur decât mulţi dintre cei care profită de pe urma imaginii lor, că sunt capabili să găsească soluţii acolo unde maturii se dau după cireş, că pot face ca ochii lumii să se întoarcă spre noi, nu împotriva noastră.
N-a fost să fie; a fost o atmosferă ţeapănă, de priveghi, cu eroii principali-copiii- departe de a se simţi confortabil în prezenţa unor seniori de valoare care i-au intimidat cu prezenţa lor, cu profesori obosiţi şi stresaţi de multitudinea de obligaţii care tot năvălesc peste ei în locul celor 25 de procente furate din salariu, cu speechuri amintind de limbajul de lemn al unei epoci de care nu pare să ne fi desprins, cu un Adrian Păduraru nu într-una din zilele lui bune...
Iniţiativa era generoasă....rezultatul...altceva decât mă aşteptam. Poate sunt eu cârcotaşă, poate că(dar jur că nu din vina mea!!!)văd doar partea goală a paharului, dar rămân la convingerea că, decât o cheltuială aşa mare pe un rezultat...discutabil, mai bine o festivitate mai restrânsă, fără să se cotizeze la nu ştiu ce client portocaliu, şi suma investită de CJ să fie transformată în premii în bani oferite copiilor. În felul acesta ar fi cu siguranţă mai mulţumiţi şi autorităţile ar intra altfel în memoria lor.
Poate altădată!





Ceea ce m-a făcut să uit de nemulţumirea-mi a fost grupul de studenţi conservatorişti de la Iaşi care, sub bagheta lui Bogdan Chiroşcă, ne-au oferit muzică de calitate.Neavând un aparat care să-mi permită să-i înregistrez, ofer una dintre bucăţile muzicale superbe oferite în dar,într-o altă interpretare, fireşte.


şi, din opera aceluiaşi inegalabil Strauss- Polca fierarului

Gânduri la Marea Unire

Şcoala "Ion Creangă" are musafiri

La început de decembrie, şcoala a primit numeroşi musafiri: directori de unităţi şcolare din învăţământul preuniversitar(şcoli generale) din zonele Suceava şi Gura Humorului. Şcoala- frumoasă, caldă şi curată; copiii- deştepţi, mai puţin gălăgioşi decât în zilele noastre obişnuite, pătrunşi de importanţa evenimentului; profesorii- punctuali şi primitori; directorii- amabili cu toată lumea(mai ales că domnul Mărgineanu se tot "laudă" de ceva vreme că e ultimul lui schimb de experienţă cu directorii)Toată lumea la post: copiii şi profesorii în clase, femeile de serviciu la coada mopurilor să ştergă urmele "botezurilor" care lăsau dâre lungi pe holuri, secretariatul hârtiind iar administratorul frecându-şi mâinile şi dirijând circulaţia, pătruns de măreţia lui de şef.
Dezbaterile, despre care şefu' zise că ieşiră cu superlative, vizau resursele umane. Şi am dovedit că avem resurse sănătoase(mă rog, cu micile probleme care apar peste tot, dar care "fi-vor corectate, tovarăşi!" OOOOPs, am comis-o! da' dacă aşa eeee....)
În final, spre destindere, dar şi spre aducere aminte că se apropie sărbătorile şi e musai de colindat şi de simţit bine, copiii conduşi de prof. Adrian Şoiman au colindat pe musafiri, iar maestrul D. Mîrnea împreună cu copiii care fac dans sportiv a susţinut o adevărată lecţie de dans ce a plecat de la primii paşi pe care îi învaţă elevul la prima oră de dans până la performanţele naţionale obţinute cu efort considerabil.



Invitaţie la Gală!

În ajun de Sf. Nicolae, pentru că au fost cuminţi şi, pe lângă că şi-au lustruit ghetuţele, au adus şcolii sucevene premii de la fazele naţionale ale olimpiadelor şcolare, elevi şi profesori de la şcoala noastră sunt invitaţi la Gala olimpicilor suceveni, ce va avea loc la Conacul Domnesc din Şcheia.

Invitaţia a venit pe numele olimpicilor noştri- Daniela Stanciuc(menţiune, istorie), Alina Robu(menţiune, fizică) şi Claudiu Cuciurean(menţiune,fizică) şi a profesorilor lor îndrumători: Oltea Prelucă, Floarea Caltais şi Marilena Sibechi.

duminică, 21 noiembrie 2010

marți, 16 noiembrie 2010

O nouă provocare

Ne bucurăm că am fost nominalizaţi să participăm la un proiect coordonat de Consiliul Britanic. Considerăm că e o formă de recunoaştere a locului pe care îl ocupăm în peisajul şcolar sucevean. Nominalizarea ne obligă însă. copii deştepţi avem. Profesori dăruiţi avem. Idei avem din belşug. Să vedem de vom fi în stare să ne mobilizăm pentru Excellence in sport / music and dance / visual art (drawing painting analog photo etc) / digital art.

Invitatie la realizarea unui proiect in parteneriat

Cadrele didactice şi elevii de la Şcoala „Ion Creangă” Suceava vă propun, în cadrul programului Săptămâna Educaţiei Globale, proiectul

DINCOLO DE VIOLENŢĂ
ce urmează a se desfăşura sub forma unui parteneriat în perioada noiembrie 2010-iunie 2011

ARGUMENT:

Printr-un Acord al Consiliului Europei, s-a creat Centrul European pentru Interdependenţă şi Solidaritate. Înfiinţat la Lisabona în anul 1990 (cf. Rezoluţiei (89)14 adoptată de Comitetul de Miniştri ai Consiliului Europei din 16 nov. 1989), acesta reuneşte 36 state. În prezent, această instituţie, a cărei activitate se bazează pe trei principii: dialog, parteneriat şi solidaritate, s-a alipit Directoratului Consiliului Europei pentru Educaţie, Cultură, Tineret şi Sport, şi este mandatată să realizeze:
• asigurarea cadrului pentru cooperare europeană pentru creşterea conştientizării publice asupra problemelor interdependenţei globale;
• promovarea politicilor de solidaritate în conformitate cu obiectivele şi principiile Consiliului Europei: respectarea drepturilor omului, democraţie şi coeziune socială.
Guvernele, parlamentele, autorităţile regionale şi locale şi organizaţiile societăţii civile reprezintă partenerii în acest dialog şi parteneriat cvadriloc, fiind implicaţi în activităţile Centrului. Punctul forte al activităţii grupului este reprezintat de Săptămâna Educaţiei Globale, organizată anual în a treia săptămână din luna noiembrie. Acesta este proiectat ca un punct de start al activităţilor de educaţie globală care se recomandă a se derula de-a lungul unui an, nu ca acţiuni izolate, în vederea asigurării eficienţei.
Cum printre temele frecvent asociate educaţiei globale se subsumează conceptele de pace, violenţă, conflict, în acest an s-a stabilit ca temă a proiectelor ce se lansează în Săptămâna Educaţiei Globale „Pacea şi non-violenţa pentru toţi copiii lumii”. În acest context, realizarea activităţilor sub această „umbrelă” poate contribui la formarea copiilor noştri pentru o societate durabilă, cu atitudini şi mentalitate de cetăţean al mileniului III. Ar putea fi puşi să analizeze diverse forme de conflict şi soluţionare a acestora(investigarea unei varietăţi de conflicte: istorice, contemporane, personale, globale; modalităţi de soluţionare a acestora în maniere non-violente etc.), precum şi dezbaterea problemelor universal şi veşnic de actualitate ale păcii ( investigarea păcii atât ca stare, cât şi ca proces; studii de caz: persoane, instituţii, organizaţii care militează pentru promovarea şi instaurarea păcii etc.) Ar putea fi antrenaţi în activităţi care să-i ajute să înţeleagă lumea în care trăiesc şi pentru care se formează: dezbateri, întâlniri cu personalităţi ale vieţii culturale, sportive, politice, organizarea unor expoziţii ori competiţii sportive, realizarea unor postere ori spoturi publicitare, crearea unor scenarii şi filme documentare, realizarea unor spectacole,etc.
SCOP:
Formarea unei atitudini corecte faţă de lumea în care trăiesc copiii, având în vedere că ei reprezintă generaţia viitoare, de la care maturii de astăzi aşteaptă pace, securitate, linişte şi decenţă.
OBIECTIVE FUNDAMENTALE

• Formarea comportamentului proactiv bazat pe respectarea drepturilor omului,
• Dezvoltarea abilităţilor personale şi sociale necesare convieţuirii în armonie cu ceilalţi,
• Înţelegerea de către tineri a proceselor complexe care determină violenţa, conflictele la nivel individual, de grup, naţional şi global; cunoaşterea modalităţilor de rezolvare a acestora şi implicarea în eliminarea şi prevenirea lor;
• Crearea şi dezvoltarea comunităţii de învăţare în care elevii şi profesorii se motivează reciproc pentru a lucra împreună în vederea înţelegerii problemelor sociale cu care se confruntă şi identificării soluţiilor potrivite capabile de aplicabilitate;
• Formarea comportamentului de „toleranţă multiculturală” şi „toleranţă interconfesională”;
• Promovarea şi interiorizarea valorilor, ca: respect, libertate, drept, pace, egalitate, solidaritate, prin formarea şi externalizarea unor atitudini de auto-respect, respect pentru ceilalţi, interes pentru probleme globale, abordare critică, implicare şi acţiune constructivă, responsabilitate socială.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE
În cadrul activităţilor propuse, elevii vor putea:
- să definească şi să exerseze, în manieră şi utilizând mijloace şi tehnici diferite, noţiunile de pace, conflict, violenţă, non violenţă
- să analizeze consecinţele-imediate ori de perspectivă- ale utilizării violenţei ca mijloc de soluţionare a neînţelegerilor;
- să identifice căi de soluţionare a diverselor situaţii tensionate(la nivel individual, al comunităţii de colegi, prieteni, cunoscuţi ori la nivel global)
- să realizeze coduri de conduită în situaţii extreme
- să se implice în rezolvarea cazurilor concrete de violenţă din şcală/clasă/grup de cunoscuţi
- să propună soluţii non violente pentru detensionarea situaţiilor problemă din şcoală şi comunitate
- să-şi dezvolte expresivitatea şi creativitatea
- să-şi cultive sensibilitatea artistică
Cadrele didactice vor avea şansa să:
- descopere şi să dezvolte aptitudinile artistice ale elevilor lor
- să valorifice şi să disemineze experienţa pozitivă în abordarea educaţiei pentru cetăţenie democratică
- să cunoască experienţa colegilor din ţară şi să poată utiliza metode de rezolvare a conflictelor care au dat rezultate
- să exerseze, alături de elevii lor, valori fundamentale ale civilizaţiei contemporane- responsabilitate, punctualitate, respect reciproc, colaborare, etc.

GRUP ŢINTĂ:
- copii şi cadre didactice din învăţământul preşcolar , primar şi gimnazial din România şi de oriunde din lume

PERIOADA:
• Pregătire: octombrie 2010
• Lansarea proiectului: SEG 2010: 13-21 noiembrie 2010
• Derulare: decembrie 2010-mai 2011
• Evaluare finală: iunie 2011

RESURSE UMANE: elevi, cadre didactice, părinţi ai elevilor de la Şcoala “Ion Creangă” şi de la şcolile partenere
RESURSE MATERIALE/FINACIARE: autofinanţare/contribuţiile participanţilor
PARTENERI:
Instituţii şi organizaţii
• Primăria Municipiului Suceava
• Consiliul Local Suceava
• Consiliul Judeţean Suceava
• Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copilului Suceava
• Presa scrisă( Monitorul, Obiectiv de Suceava, Crai nou) şi vorbită(BucovinaTV, PlusTV)
• Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică
• Consiliile Elevilor din diverse şcoli sucevene
1. Înscrierea participanţilor
Înscrierile se vor face prin e-mail la adresa: olteapreluca@yahoo.com prin expedierea formularului de înscriere şi a acordului de parteneriat printat şi semnat până la data de 30.11.2010.
2. Trimiterea lucrărilor
Lucrările se vor trimite eşalonat, fiecare etapă având un termen limită propriu, până la următoarele date :
- etapa 1 până la 15.12.2010(data poştei)
- etapa 2 până la 31.01.2011(data poştei)
- etapa 3 până la 15.03.2011(data poştei)
- etapa 4 până la 30.04.2011(data poştei)
- etapa 5 până la 05.06.2011 (data poştei)
materialele vor fi expediate în plicuri sau colete care să protejeze lucrările
materialele vor fi inscripţionate cu titlul lucrării, numele participantului sau echipei, numele profesorului coordonator şi instituţia de provenienţă. Adresa de expediere a materialelor este : prof. Oltea Prelucă, Şcoala cu clasele I-VIII „Ion Creangă”, Bulevardul 1Decembrie 1918,fn, cod 720262, cu specificaţia pentru proiectul DINCOLO DE VIOLENŢĂ
4. Componenţa juriului- pentru fiecare etapă:
- 3 profesori de de specialitate conform probei;
- 2 profesori de altă specialitate;
- 3 elevi cu rezultate deosebite în domeniile respective;
- 3 reprezentanţi ai partenerilor.
5. Premiile- vor fi acordate diplome-premii I,II,III şi câte 3 menţiuni la fiecare secţiune
- vor fi acordate diplome de participare tuturor elevilor şi cadrelor didactice implicate în activităţile propuse
- va fi acordat un premiu special, constând în cărţi echipei care realizează cele mai interesante şi numeroase acţiuni practice în vederea formării unei atitudini şi unui comportament non-violent
Evaluarea se va face luând în calcul:
• Numărul şi tipul activităţilor organizate la nivelul unităţii de învăţământ,
• Calitatea activităţilor organizate(încadrarea în teme propusă, concreteţe, implicarea elevilor, atragerea colaboratorilor);
• Numărul participanţilor la diverse activităţi (elevi, cadre didactice, părinţi,
reprezentanţi ai comunităţii locale);
• Calitatea participării (prezenţă activă sau pasivă);
• Produsele finale ale activităţilor.
6. Promovare şi produse finale
• Campanii de informare a fiecărei activităţi realizate de clasele participante;
• Publicarea de articole şi notiţe informative în mass media locală;
• Un site web ca produs final al proiectului/o revistă online cu toate produsele din fiecare etapă a proiectului;
• Expoziţii cu lucrări ale elevilor

7. Rezultate aşteptate:
• Conştientizarea elevilor şi a comunităţii locale cu privire la chestiunile globale
• Ameliorarea treptată a discriminării de orice tip şi realizarea integrării
sociale a elevilor cu probleme;
• Exersarea comportamentului fundamentat pe respectarea drepturilor copiilor;
• Asumarea de roluri şi responsabilităţi în viaţa socială de către elevi;
• Realizarea unor proiecte de voluntariat în cadrul comunităţii locale
• Familiarizarea copiilor cu procesul de realizare a unui proiect educaţional în şcoală, ca premisă a implicării lor ulterioare în proiecte şi programe de voluntariat.

8. Alte precizări:
Taxele de participare de 20 lei, pentru fiecare cadru didactic înscris(indiferent la câte etape!), şi de 2 lei pentru fiecare participare a elevilor, sunt necesare pentru a acoperi cheltuieli pentru tipărirea diplomelor, jurizare şi organizarea expoziţiilor. Ele vor fi trimise în plicurile ce conţin lucrările elevilor. Diplomele vor fi expediate până la 15.06.2011.
Etapa I- „Lumea care mă doare”
a. creaţie literară- compunere(clasele a V a şi a VI a) şi eseu(clasele a VII a şi a VIII a)
- textul lucrării va fi redactat în format A4, la un rând, cu margini egale de 20 mm „Justified”, cu diacritice
- se pot utiliza maximum trei fotografii inserate în documentul Word, cu precizarea sursei;
- titlul va fi scris cu majuscule (Times New Roman 14 Bold), centrat.
- numele autorului, coordonatorului şi instituţiei şcolare se vor scrie la două rânduri sub titlu (Times New Roman 12), text aliniat la dreapta
- scrierea textului se începe la două rânduri sub numele autorului (Times
New Roman 12).
- lucrările vor fi salvate în versiunea Microsoft Word 2003.
b. desen-
- se va folosi tehnica la alegere
- se va utiliza formatul A3
- pe spatele lucrării se vor nota datele de identificare ale autorului, coordonatorului şi instituţiei şcolare
- un elev poate expedia maximum două lucrări(fie literare, fie artistice sau câte una de fiecare)
Etapa a II a- „Alternative antiviolenţă”
a. prezentări ppt- se recomandă a nu se depăşi 30 de slide-uri, din care primul să conţină datele de identificare ale autorului/autorilor
- se recomandă a nu se prezenta chestiuni teoretice compilate din diverse surse informative ci să se prezinte studii de caz în care au fost implicaţi copii ori maturi
b. dramatizări/scenete originale- se recomandă a se încadra în 10-12 minute
- pentru dramatizări- se vor menţiona autorul şi fragmentul din lucrarea dramatizată
- pentru scenete- se vor preciza autorul/autorii
b. film documentar- se recomandă a nu se depăşi 12 minute
- este de dorit ca în realizarea filmului(scenariu, regie, interpretare...) să se implice în mod efectiv copiii, deoarece evaluarea va viza originalitatea ideii, ingeniozitatea şi implicarea elevilor, originalitatea soluţiilor de rezolvare a situaţiilor tensionate, utilizarea spaţiului şcolar pentru scenografie şi a personalului şcolii ca actori, posibilitatea utilizării filmului ca material didactic ilustrativ
Etapa a III a- „Prieteni fără frontiere”
a. profesorii- exemple de bune practici în domeniul parteneriatelor şcolare interne şi internaţionale(focus pe educaţia pentru cetăţenie, antiviolenţă, multiculturalitate)- prezentări ppt
- materialele vor fi trimise în format electronic-CD sau DVD
- nu se limitează nr. de slide-uri, dar recomandăm să nu fie mai mult de 30
- primul dintre slide-uri va conţine datele de identificare ale autorului/autorilor
b. elevii- postere ilustrând valorile fundamentale ale lumii ideale: prietenie, solidaritate, angajament, voluntariat, responsabilitate
- lucrările trebuie realizate în format A3 iar sloganul (în limba română sau engleză) va fi inclus în poster
- pentru realizarea lucrărilor se poate folosi orice tehnică artistică
- fiecare participant poate trimite maximum 2 postere
- pe spatele lucrărilor se vor nota: numele autorului, unitatea şcolară, vârsta/clasa şi titlul lucrării
Etapa a IV a- „Faţă în faţă prin ochii magici”
a. fotografii duplex înfăţişând, pe structura „aşa DA-aşa NU”, variate aspecte ale vieţii cotidiene a copiilor (violenţă, abandonarea sau neglijarea copiilor, sărăcie, ignorarea problematicii copiilor, încălcarea drepturilor lor fundamentale) în opoziţie cu soluţionarea ideală a acestora.
- fotografiile(alb negru sau color) vor fi realizate în format A4 şi vor avea inscripţionate pe spate numele autorului/autorilor, unitatea şcolară, clasa/vârsta şi un logo care să se refere la ambele ipostaze surprinse de cameră
- fiecare participant poate prezenta maximum trei duplexuri
Etapa a V a – „Gala proiectelor SEG”
- coordonatorii proiectelor la nivel de şcoală vor expedia portofoliile realizate pe parcursul derulării activităţilor
- portofoliile vor cuprinde: o fotografie cu echipa implicată în proiect, una cu şcoala de provenienţă,calendarul activităţilor, fotografii, postere, afişe, impresii ale participanţilor, materiale realizate de elevii şi cadrele didactice participante

miercuri, 10 noiembrie 2010

Un premiu mic...un pas mare pentru noi

S-au publicat rezultatele competitiei "eTwinning pe portativ". Ne-am încercat puterile cu copii din toată ţara şi, alături de elevii din alte patru şcoli, am fost desemnati ca fiind foarte buni. Mulţumesc, Iuliana, Anca, Alexandra, Cătălina şi Andrei!!! Mulţumesc, Adrian Şoiman! Premierea ne încurajează şi ne obligă!
Pentru cei care vor să ne audă, să încerce aici.
Ne bucurăm pentru ceea ce putem realiza împreună, putem dovedi oricând că suntem capabili de performanţă pentru că avem copii minunati si profesori devotati. Sa ne dorim sănătate şi entuziasm. Restul vine de la sine.

marți, 9 noiembrie 2010

Dezbateri vechi, modificări noi la LEN

Se pare că se străduiesc s-o adopte. Cu modificări faţă de textul adoptat la Cameră. Şi faţă de textul pe care Bocvernul şi-a asumat-o neconstituţional. Merită de consultat aici. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi! Dacă puteţi. Dacă aveţi chef. Dacă credeţi că va fi de bine. Cât despre mine, eu...nu ştiu ce să zic...
Ştiu doar că în întreaga Europa se foieşte învăţământul. Dar peste tot...e altceva.Iată cum e...

eTwinning pe portativ

Şi au fost săptămânile eTwinning. Nu s-a întamplat mare lucru. Multitudinea de obligaţii de tot felul faţă de şcoală şi familie şi o răceală zdravănă a celei care s-a înscris în activitate au făcut ca octombrie să îşi ia rămas bun fără să ne realizăm planul de repetiţii. Şi a venit noiembrie. Şi m-am înşelat cu privire la deadline. Şi am constatat în ultima zi că nu mai e nimic de făcut. Şi eram gata să renunţ. Doar că am norocul unor colaboratori încăpăţânaţi- copiii de la VIB: Iuliana, Alexandra, Cătălina, Anca şi Andrei. Nici nu au vrut să audă de capitulare; m-au adunat, au căutat soluţii, au repetat ceea ce începusem cu vreo trei săptămâni mai înainte, l-au înnebunit pe profesorul de muzică, l-au zăpăcit pe tatăl Iulianei, au cântat până la epuizare...şi au reuşit: au înregistrat cântecelul nostru pentru care domnul de muzică ne-a făcut de toate- şi aranjament muzical şi orchestraţie şi înregistrare. Şi...a plecat cântecelul către NSS România. Şi acum aşteptăm rezultatele...Indiferent care vor fi fiind, copiii aceştia sufletişti mi-au dat o lecţie grozavă: să nu renunţi dacă a mai rămas o firimitură de şansă!
Mulţumesc, dragii mei! Vă iubesc şi vă consider colaboratorii mei cei mai dragi!
Iată textul cântecelului(vom posta şi cântecelul în curând)
eTwinning/Cântec pentru prieteni


Ceasul a sunat,
Iute m-am sculat,
Că m-aşteaptă mulţi prieteni
Să mă-ntrebe ce-am visat.
Am prieteni mii,
Veseli şi zglobii;
Printr-un click mă-ntreabă iarăşi
De nu i-am uitat.

R.
Nu, nu i-am uitat, ştiu sigur.
Cum? Că doar cu ei înving.
Suntem prieteni printr-un click
Şi fraţi prin eTwinning.

Asta-i ţara mea
Şi mă mândresc cu ea,
Dar aş vrea să mai cunosc
Şi lumi de dincolo de noi.
Iată am plecat,
Prin lume-n lung şi lat
Ca să vă privesc în ochi,
Vă spun: Veniţi cu noi!

R.
Nu ne vom uita nicicând
Căci vrem să construim ceva.
Prin eTwinning, buni prieteni,
Sigur vom putea.

Text şi melodie-prof. Oltea Prelucă
Aranjament muzical, orchestraţie şi înregistrare-prof. Adrian Şoiman

joi, 4 noiembrie 2010

În atenţia diriginţilor

Each year since 1983, Europe has initiated a "European Year" awareness campaign designed to inform the citizens of Europe and dialogue with them to work for change in mentalities and behaviour. These European years also provide opportunities for drawing the attention of national governments to societal themes. In 2008, the Union celebrated the the European Year of multicultural dialogue, in 2007 equality of opportunity was to the fore and in 2006, workers' mobility.


Anul 2010 este Anul European pentru Combaterea Sărăciei și a Excluderii Sociale.

Comisia Europeană a stabilit că anul 2011 este Anul European al Voluntariatului.

The European Year of Volunteering 2011 (EYV) is a celebration of the commitment of millions of people in Europe who work in their communities during their free time without being paid. Their efforts and those of the many thousands of volunteering organisations make a huge difference to our lives in countless ways. The year is also a challenge to those Europeans who do not volunteer, to let them know that they can also make a difference.

duminică, 31 octombrie 2010

Ar fi trebuit să ştim...

In fiecare an, 31 octombrie marcheaza aniversarea Zilei Internaţionale a Mării Negre.
La această dată, în anul 1996, miniştrii mediului din cele şase ţări riverane - Bulgaria, Georgia, Romania, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina - au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre.
In luna octombrie 1996, în cadrul Comisiei pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării, s-a convenit implementarea Planului Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării. Documentul a fost conceput în spiritul Declaraţiei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare şi a Agendei 21.
Ca eco-şcoală, s-ar fi cuvenit să ne amintim de această zi specială, căci Marea Neagră trebuie să ne supravieţuiască şi pentru asta e nevoie să ne amintim de ea nu doar vara, când îi invadăm plajele şi-i murdărim şi apa şi împrejurimile. S-ar fi cuvenit măcar un flyer care să ne readucă aminte de frumuseţea ei şi de obligaţiile noastre ca beneficiari, de minunile ei şi de "minunile" făcute de oameni, împotriva oricărei norme de dezvoltare durabilă.
Poate anul viitor...
Poate cândva....
Marea Neagră este aproape în totalitate separată de restul oceanelor lumii, atinge adîncimi de pînă la 2212 metri şi are un bazin hidrografic de 420.000 de km2, suprafaţă ce corespunde unei treimi din zona continentală a Europei. În ultimele decade ale secolului XX, Marea Neagră a suferit deteriorări puternice ale condiţiilor de mediu, datorate, în cea mai mare parte, eroziunii costiere, eutrofizării, insuficientei tratări a apelor uzate, introducerii de specii exotice, pierderii de habitate şi managementului neadecvat. Diversitatea biologică a scăzut dramatic.
Au avut loc accidente ale unor nave petroliere care au dus la poluarea cu petrol şi la consecinţele dramatice ale acesteia. Conform datelor raportului de supraveghere Global Environmental Facility (GEF) din 1992, cea mai serios degradată mare a planetei este Marea Neagră. Principalele probleme ce determină această categorisire sînt: declinul stocurilor comerciale de peşte, supraexploatarea resurselor biologice fără a se ţine cont de potenţialul de refacere al speciilor cu utilitate economică; pierderea de habitate, în special zonele umede şi plajele; degradarea peisajului şi reducerea valorii turistice a acestuia; protecţia neadecvată a resurselor marine şi de coastă faţă de accidentele maritime; introducerea, accidentală sau intenţionată, în ecosistemele marine de specii străine care, dacă găsesc condiţii optime de viaţă pot înlocui speciile autohtone; poluarea apei, aerului şi solului cu diferite substanţe chimice provenite din activitatea antropică şi care duce la alterarea habitatelor ocupate de diferite specii. În cartea roşie a Mării Negre sînt inventariate speciile rare, periclitate sau vulnerabile. În prezent, există 43 de specii de plante, 29 de specii de crustacei, cinci specii de peşti (ex. sturonii) şi şase specii de mamifere (ex. delfinii).

Start de proiect

Astăzi au început, în sfârşit, cursurile programului "Profesorul-creator de soft educaţional", program care îşi propune, aşa cum se prezintă în prima pagină a site-ului propriu, să iniţieze un număr de cadre didactice într-un alt mod de a face educaţie. Sunt unul dintre cei 1737 profesori selectaţi să participe la acest program şi aştept să ajung la realizarea unor aplicaţii practice, căci la teorie stau mai mult decât bine. Îmi doresc să învăţ să prezint lecţii altfel, dar ştiu că, din nefericire, dorinţele nu se vor putea materializa prea mult, în condiţiile în care dotarea tehnică a şcolii lasă mult de dorit. Poate...cine ştie...Vorba evreului: mai bine să fiu pregătită pentru o şansă care poate n-o să apară niciodată, decât să nu pot profita de o oportunitate din lipsă de formare/informare.
Finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, conform contractului de finanţare - POSDRU/57/1.3/S/34533, programul se doreşte a fi nu doar un exerciţiu de dezvoltare a competenţelor digitale şi de formare a celor de construire a propriilor aplicaţii de soft educaţional, ci şi un prilej de exersare a metodelor interactive de lucru cu elevii, o şansă de a schimba opinii în legătură cu modul în care, învăţători şi profesori de varii discipline, ne centrăm activitatea pe elev.
Vom trăi şi vom vedea!
Până una-alta, invit colegii să treacă prin secţiunile nu de mult lansatului site profesorulcreator.siveco.ro pentru a se documenta în legătură cu legislaţia în domeniul educaţional ori exemple de bune practici din sistemul educaţional comunitar.

joi, 28 octombrie 2010

Spre aducere aminte şi nerepetare

Pe zi ce trece, ne îndepărtăm de anii în care noi, cei mai vârstnici acum, am deschis ochii către o lume pe care nu o bănuiam atât de strâmbă, de nedreaptă, de falsă. Copiii noştri, născuţi când ochiul unui mileniu se închidea, lăsând deschisă pleoapa celui ce avea să se nască, nu vor cunoaşte comunismul decât din poveştile noastre şi din expoziţiile muzeale. Sau cel puţin aşa credem. Sau cel puţin aşa ne dorim. Sau, mai ales, aşa sperăm.
Pentru ca ei să nu cunoască ororile unui asemenea regim, pentru a nu deveni ei ori semenii lor victime ori călăi într-o lume în care delaţiunea, minciuna şi aburcarea pe cadavre deveniseră principii de stat, se cuvine să nu lăsăm a se şterge din memorie suspinele Sighetului.
Ar fi omeneşte ca, măcar o dată în an, să ajungem, şi să ne ducem şi pruncii, la Memorialul din nord de ţară. Pentru a nu uita. Pentru a cunoaşte. Pentru a ierta. Pentru a nu repeta.

"Pe urmele strămoşilor"

Sfârşit de octombrie 2010. Zile superbe, cu lumina prelingandu-se, asemeni mierii,peste pământ, peste ziduri, peste oameni. Cu bucurie, 40 de elevi ai şcolii au profitat de minunatele zile de toamnă arămie şi au dat o fugă peste munţi, în locurile de unde ne-au venit, cândva, strămoşii.
Excursia s-a desfăşurat pe traseul Suceava- Tihuţa-Maieru- Sângeorz Băi- Coşbuc(jud. Bistriţa Năsăud)- Săcel-Rozavlea-Bogdan Vodă-Ieud-Bârsana-Săpânţa-Sighetul Marmaţiei-Moisei-Borşa(jud. Maramureş)-Suceava în perioada 22 octombrie(ora 14)-24 octombrie(ora 20.00). S-au vizitat următoarele obiective: Castelul Dracula, Casa memorială Liviu Rebreanu, Muzeul Cuibul Visurilor, Casa Memorială Coşbuc, atelierul de ceramică dacică Săcel, bisericile de lemn de pe Valea Izei(Bogdan Vodă, Ieud, Rozavlea, Bârsana), Cimitirul vesel Săpânţa, mânăstirea Peri, Memorialul durerii Sighet, Casa martirilor şi Memorialul Moisei, Cascada Cailor-Borşa.
Grupul de excursionişti a realizat următoarele momente speciale în buna tradiţie românească pe care mi-aş dori s-o fac cunoscută elevilor de azi:
• oferirea unui colac de sufletul romancierului Rebreanu la „Cuibul Visurilor” unde am fost primiţi de minunatul, energicul şi savantul profesor Sever Ursa
• depunerea unui coş cu flori la Casa Memorială Liviu Rebreanu
• moment liric(poezie şi muzică pe versurile lui Coşbuc), depunerea unui coş cu flori şi oferirea unui colac la Casa Memorială Coşbuc
• exerciţii de ucenicie la atelierul de ceramică de la Săcel
• moment de reculegere, rugăciune, depunerea unui coş cu flori şi oferirea unui colac de sufletul celor morţi la Memorialul Durerii de la Sighetul Marmaţiei
• moment de reculegere, rugăciune, depunerea unui coş cu flori şi oferirea unui colac de sufletul celor morţi la Moisei
Am avut şansa de a avea o vreme frumoasă, peisaje mirifice şi gazde excelente la toate obiectivele vizitate. Se cuvine să fim recunoscători celor care ne-au găzduit peste noapte: Hotel Hebe- Sângeorz Băi şi Vila Ardealul-Sighetul Marmaţiei) care ne-au oferit foarte bune condiţii de cazare şi masă(micul dejun), curăţenie şi căldură(nu numai fizică, ci şi sufletească) „ca la mama acasă”.
Un cuvânt de mulţumire se cuvine să adresăm şi S.C. Trans Nicolaescu din Rădăuţi, care ne-a pus la dispoziţie, în condiţii de ofertă promoţională, un autocar echipat cu tot ceea ce este necesar unui transport confortabil şi, mai ales, un şofer(Ion Ştreangă) care iubeşte şi înţelege copiii, devenind, în felul acesta, prietenul şi partenerul lor de călătorie, nu doar transportatorul.
Mulţumiri sincere adresez şi fostei noastre colege, actualmente pensionară, Silvia Cristuş, care ne-a însoţit în periplul nostru ardelean, un excelent colaborator în organizarea şi supravegherea copiilor, a cărei experienţă şi-a spus din plin cuvântul în realizarea obiectivelor pe care ni le-am propus.
Nu am întâmpinat nici un fel de probleme, nu s-au produs accidente ori incidente de natură a descalifica sistemul educaţional, călătoria oferind ocazia de a exersa deprinderi de comportare civilizată în varii ocazii.


sâmbătă, 16 octombrie 2010

Vivat! Crescat! Floreat!

La mijloc de octombrie, când timpul pare să înoate prin miere, cea mai veche unitate şcolară suceveană îşi aniversează trecerea prin viaţa generaţiilor de oameni pe care i-a format. Anul acesta fostul gimnaziu greco-ortodox imperial împlineşte un veac şi jumătate de existenţă. Şi 146 de generaţii de absolvenţi. Devenit, la un moment dat, cea mai mare şcoală gimnazială din Imperiu, avea să fie nu doar un leagăn de cultură, ci şi un focar de iredentism, aici formându-se tineri devotaţi neamului şi patriei lor ideale: Ciprian Porumbescu, fraţii Morariu(Victor, Aurel, Leca),Ion Grămadă, fraţii Turturean, Ilie Torouţiu, etc.
La mulţi ani,CN "Ştefan cel Mare"!La mulţi ani, onorabilă şcoală românească! La multe generaţii crescute în respect pentru cultura românească!

Dovadă de recidivă.

De altfel, Violeta nu e la prima încercare de acest fel. Cu ceva vreme în urmă, de Ziua Internaţională pentru Climat, ea şi picii ei ei au manifestat pentru sănătatea Pământului într-o activitate de mai mari proporţii, găzduită de Shoping City.

duminică, 10 octombrie 2010

10.10.10 Nota pentru Violeta Faliboga,preocupările şi piticii ei

Ce înseamnă numărul 350 şi 350 ORG ?
350 este numărul cel mai important din lume, este ceea ce spun oamenii de ştiinţă limita superioară în condiţii de siguranţă a dioxidului de carbon în atmosferă iar 350 ORG este o organizaţie internaţională care derulează activităţi menite să conştientizeze omenirea de efectele negative a Schimbărilor climatice produse de depăşirea în atmosferă a concentraţiei de CO2 , peste 350 ppm .(vezi www.350.org )
Cu doi ani în urmă, climatologii au observat că gheţarii se topesc rapid în regiunea arctică şi alte semne înfricoşătoare ale schimbărilor climatice se arată. Au emis o serie de studii care să arate că planeta se confruntă atât cu dezastre umane, cât şi naturale în cazul în care concentraţiile atmosferice de CO2 au trecut peste 350 părţi per milion.
Toată lumea , de la Al Gore ( primul fondator şi actual preşedinte al Alianţei pentru Protecţia Climei , a primit Premiul Nobel pentru Pace – în comun cu Grupul interguvernamental privind schimbările climatice ) , la omameni de stiinţă al ONU, privind clima de top, a îmbrăţişat acum acest obiectiv, necesar pentru stabilizarea planetei şi prevenirea dezastrului complet.
Chiar acum, mai ales că am ars atât de mult combustibil fosil, concentraţia atmosferică de CO2 este de 390 (ppm - părţi per milion), care este mult prea mare, şi de aceea gheaţa se topeşte, seceta este des întâlnită, iar pădurile sunt pe moarte. Pentru a aduce acest număr în jos, prima sarcină este de a opri poluarea cu carbon în atmosferă.
Este foarte greu. Aceasta înseamnă oprirea de combustibili fosili mult mai repede decât au fost planificate de guverne şi corporaţii. Dar putem schimba acest lucru - dacă am mobiliza lumea pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice rapide şi îndrăzneţe şi să ne orientăm în lume la un viitor de energie curată.
Pe 24 octombrie 2009 , Ziua Internaţională a Acţiunii pentru Climat a acoperit aproape fiecare ţară de pe pământ. Au fost mitinguri în oraşele mari, precum şi acţiuni incredibil de creative pe tot globul: alpiniştii pe piscurile cele mai înalte au arborat benere, au fost demonstraţii subacvatice, s-a discutat în biserici şi moschei, şcoli etc. Fiecare eveniment a evidenţiat numărul 350 şi oamenii s-au adunat la un moment dat pentru o fotografie de grup mare, ilustrând faptul că acest mesaj este foarte important. La 350.org, s-au adunat toate fotografiile pentru o gigantică petiţie la nivel mondial, vizual.
Împreună putem aminti liderilor noştri că este nevoie să ia măsuri urgente pentru stoparea schimbărilor climatice . La 350.org, vocea fiecăruia dintre noi se aude şi toate acţiunile propuse şi realizate au menirea de a trage un ultim semnal de alarmă, până nu e prea târziu .
Am discutat cu elevii despre poluarea care produce efectul de seră ( de încălzire a planetei ), despre topirea gheţarilor, despre temperaturile extreme din ultimul timp, despre secetă sau inundaţii – într-un cuvânt, despre Schimbările climatice din ultima perioadă .
Suntem îngrijoraţi de ritmul rapid în care mediul se degradează datorită activităţilor inconştiente ale oamenilor. Pentru ca deterioararea continuă a mediului să nu afecteze întreaga societate, găsirea şi aplicara soluţiilor de stopare a acesteia trebuie abordată de întreaga comunitate. Prin acest proiect se urmăreşte observarea fenomenelor de poluare a zonei unde locuiesc cei ce derulează proiectul, semnalarea acestora organelor competente care pot stopa fenomenul poluării, întocmirea unor materiale informative care pot facilita implementarea şi evaluarea acţiunilor. Realizarea activităţilor de către elevi alături de părinţi şi de alţi membri ai comunităţii, este o modalitate eficientă de a face în mod conştient educaţie ecologică prin care se pot rezolva o parte dintre problemele mediului.
Proiectul îşi propune identificarea unor strategii, direcţii de acţiune, tipuri de activităţi care să ducă la îmbunătăţirea calităţii mediului, prin implicare directă a tuturor şcolilor care doresc să deruleze activităţi extracurriculare, indiferent dacă deţin sau nu ,, Steagul verde,, pentru a proteja frumusetile naturale ale ţării noastre .
Creşterea - şi nicidecum, micşorarea - proporţiei pădurilor, inclusiv prin împădurirea terenurilor degradate, inapte pentru agricultură, constituie cheia de bază a problemelor de mediu În caz contrar, este doar o problemă de timp şi de hazard meteorologic (ploile torenţiale) producerea unor noi calamităţi, mai ales, în bazinele dezechilibrate ca proporţie a pădurilor şi în special dacă ploile de lungă durată vor fi asociate cu topirea zăpezilor. Am discutat despre obiectivele organizatiei 350org . de cîte ori am avut ocazia în cercurile de elevi.
Apa este folositoare omului, atât în viaţa de toate zilele, cât şi în agricultură, transporturi, industrie etc. Este necesară plantelor şi animalelor planetei. Omul foloseşte apa pentru prepararea hranei, pentru băut, pentru curăţenia corpului, a hainelor.



Prin creşterea numărului de locuitori din oraşe creşte şi cantitatea de substanţe toxice, reziduuri dăunătoare vieţii. Astfel e necesară intervenţia urgentă a omului pentru depoluarea apelor, adică curăţarea apelor de substanţe toxice.
Poluarea este o problemă actuală a omenirii .Deteriorarea ecosistemelor s-a ivit odată cu apariţia civilizaţiei urbane prin intervenţia brutală a omului, prin exploatarea neraţională a terenurilor şi alterarea mediului înconjurător prin poluanţi proveniţi din activităţile umane, de origine menajeră, agricolă şi industrială.
Poluarea mediului poate fi:
• naturală, având ca sursă: vulcanii (elimină gaze, particule solide, vapori), cutremurele (produc perturbaţii şi erodează solul), incendiile (usucă vegetaţia);
• artificială – fizică (poluare sonoră);
• chimică (produsă de compuşi gazoşi, industrie, pesticide, detergenţi);
• biologică (infestarea mediului cu agenţi patogeni şi germeni proveniţi din fermentaţii).
Poluarea după mediul în care acţionează poluanţii:
• poluarea aerului (emisie de gaze în atmosferă provenite din arderi ale combustibililor casnici, industriali, maşini etc.);
• poluarea apei (prin reziduuri deversate în apă din agricultură, petrol etc.);
• poluarea solului - este strâns legată de poluarea aerului şi apei (se produce mai ales cu pesticide, îngrăşăminte chimice). O parte dintre acestea sunt asimilate de plante şi astfel ajung în corpul animalelor şi oamenilor.
Luptă împotriva poluării mediului, protejează ecosistemele şi astfel viaţa ta va fi mai bună şi mai curată! Luptă împotriva poluării apelor . Ajută la stoparea încălzirii globale şi la scăderea concentraţiilor atmosferice de CO2 care au trecut peste 350 părţi per milion.
Dezvoltarea tehnică şi industrială ca şi sporirea marilor aglomerări umane au pus în pericol apa lacurilor, râurilor şi în final a mărilor şi oceanelor. Oceanul este astăzi principala „groapă de gunoi” a omenirii. În el se scurg toate deşeurile industriei şi toţi detergenţii din gospodărie şi dacă la acestea adăugăm produşii petroliferi scăpaţi de sondele marine sau substanţele radioactive din exploziile nucleare subacvatice efectuate de unele state ale lumii, ne dăm seama de imensul pericol ce ameninţă Pământul.
Semnalul de alarmă a fost tras. Conferinţe şi congrese internaţionale, legi, cărţi şi reviste îşi aduc zi de zi tot mai substanţial contribuţia la protecţia mediului .
Omul, stăpânul planetei Terra, va reuşi să păstreze curate comorile cele mai de preţ : apa, aerul şi solul ?
Îndemnul PROTEJAŢI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR este adresat tuturor, pentru că viitorul depinde de noi .






vineri, 8 octombrie 2010

Fetele mele mi-au spus că nu vor să aibă copii. Înclin să cred că bine fac.

Incredibil cât de mult şi de repede involuăm! "Asta e, l-am omorât! Zece ani pentru un prost!" Par a fi cuvintele unui om normal? Ale unui tânăr abia ieşit de pe băncile şcolii? Ale unui om educat?
Mie nonşalanţa asta îmi aduce aminte de prima mea zi de şcoală, când unul dintre colegi, un slăbănog deşirat, certat de "Doamna", a ameninţat-o cu ochii fulgerând: "Ti spun io lu' tata, sî ti calci cu tractoru'!"(tatăl lui lucra la SMTul din sat) Dar era vorba de un puşti de 6 ani,de acum 40 de ani în urmă, orgoliul lui dominându-i clar orice urmă de discernământ. La Craiova nu e aceeaşi situaţie. Şi, din păcate, nu e doar atât. Omorul din oraşul banilor e doar vârful unui aisberg ale cărui limite putem doar să le intuim, dacă avem ochii deschişi şi vedem privirile adolescenţilor noştri, sau dacă, având urechile ciulite, auzim limbajul folosit de cei care sunt astăzi în bănci. Invective, ameninţări, pornografii aruncate oricând,oriunde şi oricui("dar ne jucăm/prostim, doamna dirigintă!"), înjurături grobiene, apelative zoologice, mahalagisme de care şi boschetarii se ruşinează sunt folosite permanent de elevii noştri, unii făcând din deversările verbale mizere un titlu de faimă, ca şi cum ar fi coborâtori din lumi superioare nouă, pământenilor de rând, care mai avem pretenţii la normalitate şi civilizaţie.
Elevii de azi ai ţării nu mai au nici un fel de simţ al măsurii, nu acceptă că au vreo obligaţie, pretind doar şi ameninţă. Se joacă prosteşte şi se prostesc asumându-şi roluri care îi depăşesc, pentru care nu sunt pregătiţi, posturi în care eşuează şi care le crează frustrări ce se adâncesc cu fiecare clipă în care maturii nu iau atitudine.Şi maturii nu iau atitudine- de frică, din nepăsare, din nepricepere, din superficialitate....A murit un"prost"! Un tânăr care a vrut să potolească o bestie. Un copil ce îşi dorea să participe la remodelarea celor care, din varii motive, aveau interzis la libertate. Un şcolar care vroia să transfere o firimitură de şcoală în subteranele civilizaţiei. Un prost. Da, căci prost trebuie să fii să-ţi imaginezi că societatea românească de azi e pregătită să facă faţă noilor provocări. Prost trebuie să fii dacă mai crezi, când vezi cum minciuna stă cu regele la masă, că adevărul va putea răzbi. Prost eşti considerat de "dăştepţii" care, călcând pe sufletele semenilor lor şi scuipând monstruozităţi în stânga şi dreapta, au pescuit în ape tulburi o gheată ponosită pe care ţi-o vând ca scrumbie afumată.
Din păcate, societatea românească pare să navigheze în derivă, fără nici o ţintă, fără nici un orizont, fără nici o speranţă. Şi, ca atare, şobolanii ies din ascunzători, mucegaiul se caţără pe pereţi, putregaiul muşcă din structurile sănătoase. Fără nici un fel de regulă, fără disciplină, fără autoritate, fără constrângeri, tineretul nu va renunţa la mizerie, la superficialitate, la violenţă. Din păcate, lupta pare pierdută; minciunile cotidiene, frauda, corupţia generalizată nu pot( şi nimeni nu vrea!)să remodeleze personalitatea tânărului care acum se ridică în lume. Ca urmare, vom culege ce se sădeşte tot mai insistent!

joi, 7 octombrie 2010

Săptămânile eTwinning

Competitia “eTwinning pe portativ”
Elevii si cadrele didactice sunt invitati sa compuna/ sa adapteze, sa interpreteze si sa inregistreze audio sau video un cantec eTwinning.

Fisierul audio se va trimite prin email la adresa eTwinning2010cantec@yahoo.com, impreuna cu informatii privind numele cadrului didactic coordonator si numele scolii pe care o reprezinta.

Fiºierul video trebuie incarcat pe www.youtube.com, iar link-ul la acesta, precum si numele cadrului didactic coordonator si numele scolii pe care o reprezinta trebuie trimise prin email, pe adresa mentionata anterior.

Data limita pentru trimiterea link-ului: 5 noiembrie 2010.

Vor fi acordate 5 premii constand in materiale promotionale eTwinning. Acestea vor fi expediate prin curier dupa 20 noiembrie, pe adresele scolilor castigatoare. Cel mai reusit cantec va putea fi valorificat in videoclipul care se prezinta la Conferinta eTwinning 2011 de la Budapesta.
Un cadru didactic poate participa cu un singur cantec in competitie.

Criterii de evaluare:
• Implicarea elevilor
• Originalitate, ingeniozitate (in ce priveste linia melodica si versurile)
• Potentialul de valorificare ulterioara a cantecului in cadrul Actiunii eTwinning (de ex., potentialul de a deveni un imn al actiunii)*

* Participarea la competitii este voluntara. Materialele realizate si trimise in cadrul competitiei pot fi utilizate de NSS Romania in activitatile sale de diseminare.

Notã: Dintre cadrele didactice care au aplicatii de calitate, NSS va putea selecta participanti la Conferinta eTwinning sau la atelierele europene care vor fi organizate in anul 2011.

Comisia metodică a diriginţilor

Marţi, 5 octombrie, s-a desfăşurat şedinţa Comisiei Diriginţilor. Prima oară în formula actuală după mulţi ani de la înfiinţarea şcolii. Adică o singură comisie, alcătuită din cei 19 diriginţi ai claselor de gimnaziu. Am rememorat, printre altele, vremurile în care, cu 3000 de elevi în şcoală, aveam câte 15-16 clase pe serie...cate o comisie a dirigintilor pentru fiecare rand de clase...
Reorganizare, adrese de la IŞJ, ordine de ministru, sumedenie de obligaţii mai vechi şi mai noi, acelaşi salariu ţinut la dietă, ochi trişti de dascăli dezamăgiţi, scăpărări de verbe printre dinţi, invitaţie la eTwinning, prezentarea unor portaluri extrem de utile şi de prietenoase(etwinning şi iteach), planificarea ulterioară a activităţii, cine va susţine activităţi practice....o după amiază plăcută în fond. Ar fi fost şi mai plăcută dacă am avea sentimentul că suntem apreciaţi pentru ceea ce facem. Nu suntem, însă, decât nişte bărci vechi, navigând pe o mare furtunoasă. Bărci de care marele cârmaci se poate descotorosi oricând, fără regrete. Ce dacă luntraşii aceştia ponosiţi ar putea să înveţe şi pe alţii să navigheze? Ce dacă luntraşii aceştia flămânzi au capul şi inima doldora de idei şi de sentimente? Şi ar putea să le transmită şi celor care vin din urmă?
Nu de idei are nevoie marele cârmaci, ci de plecăciuni! Nu de sentimente are el nevoie, ci de obedienţă! Nu de cetăţeni, ci de slugi!
Sluji-l-ar...!

joi, 23 septembrie 2010

Gânduri bune spuse în blajina noastră limbă



Au trecut zilele de început de an şcolar. Obosiţi, necăjiţi, umiliţi, ne vom regăsi forţa privind în ochii copiilor. Ne vom lăsa grijile personale la poarta şcolii şi vom redeveni tineri, căci tinereţea ne este o stare de spirit, nu o vârstă înscrisă în cartea de identitate. Vom reînvia, asemeni păsării celebre, şi, asemeni apostolilor de altădată(căci nu avem condiţii pe măsura cerinţelor şi capacităţilor noastre!), vom împrăştia seminţele culturii printre cei care, la fel de demotivaţi ca şi noi, vor înţelege, peste nu multă vreme, dragostea şi dăruirea noastră.
An şcolar uşor, dragi colegi, şi copii silitori!
(De restul se îngrijeşte guvernu')

Invitatie, cu drag!

Cum [dez]onoratul nostru guvern nu mi-a mai oferit, în această vară[şi vai!, în câte veri veni-vor încă!], posibilitatea de a merge cu familia undeva în ţara asta pe care copiii mei abia învăţaseră s-o descopere, am navigat mult pe net(ca n-am dat ioc de al doilea <>, cum mi-a recomandat,scrofulos, prezidentul). Aşa, din aproape în aproape, din informaţii venite din varii direcţii, am ajuns pe o platformă nouă. Iniţial, mi-am zis:”hmmmmm, iar au făcut unii o mărgică şi strigă că-i ban de aur!” Că, din păcate, deseori întâlneşti şi asemenea chestii făcute doar pentru a se marca niscai activităţi, ori, cine ştie... Frunzărind însă oferta, prezentată simplu, fără zorzoane inutile şi obositoare, desenată cu nuanţe plăcute, aveam să-mi dau seama că prejudecata cu care pornisem să apreciez noul produs electronic era total neîntemeiată.
Găsiţi aici,în zona bordului global, ca într-un supermarket, tot ce vă doriţi să aflaţi în legătură cu şcoala: activităţi şi proiecte ale ministerului, proiecte sindicale, evenimente speciale, concursuri şi festivităţi de premiere, invitaţii la întâlniri cu persoane speciale, etc. Aveţi, de asemenea, linkuri directe către instituţii şi adrese care pot să vă răspundă la întrebări ori să vă dea idei pentru proiecte.Numeroase spaţii aşteaptă să fie completate de Dvs., astfel încât platforma să devină, în timp, o adevărată „sală de conferinţe” în care să ne împărtăşim gânduri şi experienţe, bucurii şi, de ce nu, eşecuri. Sunteţi mereu avertizaţi asupra ultimelor postări ale celor mai vechi sau mai noi utilizatori ai platformei.
Agenda personală aşteaptă să fie completată. Grupurile aşteaptă să le devii membru. Un sistem avansat de comunicare între grupuri profesionale permite accesul la diverse fluxuri de anunţuri locale, judeţene sau naţionale care vehiculează informaţii specifice mediului educaţional. Numeroase activităţi propuse de comunitatea utilizatorilor sunt gata să te acapareze. Ai şansa să urmezi cursuri care îţi deschid noi perspective(eTwinning şi Intel Teach) şi îţi oferă şansa dezvoltării unor noi competenţe, fie ele pedagogice ori de specialitate. Alte cursuri disponibile sunt dezvoltate de furnizori de formare din România: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Centrul pentru Inovare în Educaţie (TEHNE Romania), departamente pentru pregătirea personalului didactic din universităţi. Ţi se pun la dispoziţie numeroase resurse de învăţare/experimentare/evaluare şi ţi se dă posibilitatea să creezi noi resurse, căci experienţele personale împărtăşite celorlalţi devin, la rândul lor, resurse.
Prinsă de numeroase mărunţişuri care-mi segmentează viaţa într-un puzzle mult prea pestriţ, dezgustată de multe ori din pricina mizeriei în care ne aruncă, în fiecare zi, o haită politică opulentă şi nesimţită ce conduce, e drept, o ţară a guralivilor, n-am mai hălăduit, de ceva vreme, pe „cărările” iteach. Am făcut-o de curând, cu bucuria unui copil ce-şi regăseşte jucăria preferată pe care o credea pierdută. „Drumuri” largi, „cărări” bătătorite mă aşteptau să mă avânt şi să mă ajute să descâlcesc hăţişuri care, în aparenţă, par greu de pătruns. Pe aceste cărări vă îndemn să vă aventuraţi pentru a descoperi atât de multe lucruri simple şi plăcute pentru voi, dragi colegi, şi pentru copiii care aşteaptă să le arătaţi calea.
Drum bun! Succes! Un an şcolar plin de proiecte drăguţe, din care să aveţi de învăţat şi de împărtăşit!

marți, 7 septembrie 2010

SWOT rapid pe Congres

Zic gurile rele-întâlnite pe varii forumuri- că a fost prost organizat şi că nu s-a făcut mai nimic şi că a fost un eşec şi că...Acri strugurii, fir'ar! Şi chiar nu văd de ce atâta răutate, atâta frustrare, atâta mizerie aruncată gratuit.
N-or fi fost toate excelente, dar de aici şi până să negi-şi unii o fac zgomotos şi vehement- importanţa unui asemenea eveniment este o distanţă uriaşă. Într-o analiză SWOT fugară, situaţia, aşa cum o vede un participant pentru întâia oară la asemenea eveniment, ar arăta cam aşa:
Puncte tari:
0000- prioritatea priorităţilor- lecţie de patriotism viu, pragmatic, constructiv, prin invitarea/participarea delegaţiilor de cadre didactice din întregul spaţiu istoric românesc. Dacă ar fi fost doar acest aspect şi era deja extraordinar. Care politician român cu discurs sforăitor a reuşit să facă ceea ce a reuşit acest energic, entuziast şi generos Viorel Dolha, pe care l-am cunoscut pe net, care mi-a răspuns la absolut toate mesajele pe care i le-am trimis(unele stupide, venind din necunoaştere!): adunarea, în acelaşi spaţiu, a delegaţilor din Basarabia, din nordul Bucovinei, din Voivodina şi de pe Valea Timocului,etc.? I-am văzut pe ai mei de pretutindeni, le-am auzit vorba românească, le-am admirat devotamentul, răbdarea şi credinţa, i-am aplaudat cântecul, le-am cerut acordul pentru a încerca proiecte comune...
000- stabilirea şi organizarea departamentelor AGIRo, pentru ca asociaţia să devină activă, lucrativă, să-şi poată urmări obiectivele şi să asigure o bună comunicare între membrii ei
1. larga deschidere a organizatorilor către întregul corp didactic din România, atmosfera deschisă, atitudinea prietenoasă, jovialitatea coordonatorilor acţiunii
2. crearea unui cadru propice pentru intercunoaştere, interrelaţionare, schimb de experienţă, brainstorming...ca premise ale unor viitoare colaborări
3. prezenta, fie ea şi fariseică ori de faţadă, a unor politicieni care au trebuit să răspundă la întrebări incomode ori de-a dreptul jenante şi au făcut-o aşa cum s-au priceput, permiţând auditoriului să-i cunoască aşa cum sunt în realitate
4. curajul de a spune lucrurilor pe nume în prezenţa celor investiţi, temporar, cu gestionarea sistemului
5. şansa de a lua cuvântul oferită tuturor participanţilor, moderaţi cu calm şi profesionalism, de membrii Consiliului Director AGIRo:Cătălin Diaconu, Margareta Gheorghiţă, Aprilia Gălbenuş, Adina Tulbure, Gheorghe Amaicei, Dan Parpală, Viorel Dolha, Ecaterina Rupesac
6. prezenţa la lucrări a unor edituri de prestigiu în domeniul educaţional, a IRSCA EDUCATION; Siveco, INTUITEXT, Centrul Educaţia 2000+, etc., prin materialele expuse şi adevărate cursuri de formare susţinute, au făcut ca bagajul cu care ne-am întors de la malul mării să fie cu mult mai voluminos, atât la propriu(Intuitext a organizat o tombolă, oferind câştigătorilor materiale proprii- eu însămi sunt o câştigătoare a lecţiilor de geografie!)
7. posibilitatea cunoaşterii activităţii educaţionale a diverse asociaţii ori unităţi şcolare- superbe spectacolele prezentate de învăţătorii ialomiţeni ori de cei ce au format şi îndrumă grupul "Prietenia" de la Mihail Kogălniceanu- Constanţa
8. oferta generoasă de cazare şi masă pentru participanţi şi pentru familiile acestora...............şi ar mai fi şi altele, dar cred că esenţa a fost atinsă.

Puncte slabe:
1. termenul de înscriere lărgit până mult prea aproape de deschiderea lucrărilor, ceea ce a generat problemele de cazare, în condiţiile în care numărul celor prezenţi ce trebuiau "încartiruiţi" a fost cu mult mai mare decât se ştia iniţial
2. inexistenţa/încălcarea unor reguli de protocol iniţial; mi-ar fi plăcut(dar nu spun că modul în care gâdesc eu ar fi cel mai...) să fie prezentaţi membrii prezidiului la deschidere şi, mai ales, delegaţiile de români de dincolo de frontiere; ar fi fost un moment de o emoţie deosebită, de vibraţie românească autentică. Dar...totdeauna există timp pentru "data viitoare"
3. nerespectarea programului anunţat; sunt convinsă că anul viitor, la Slobozia, se vor corecta aceste mici "derapaje" pentru ca evenimentul să fie "şi mai şi!"
4. o prea mare monotonie a lucrărilor; poate că n-ar strica, la viitorul congres, niscai activităţi practice, aplicative, care să antreneze pe participanţi, să rupă firul linear ce trăgea, pe unii, la somn(ateliere de lucru, concursuri ad-hoc...etc)
5. gălăgia făcută de participanţi, aceştia uitând, uneori, cât de deranjant este ca, atunci când tu, educatorul vorbeşti, auditoriul să nu te bage în seamă;

Oportunităţi:
1. şansa de a ne face prieteni noi(Hia, ce faceti, Lena, Lavinia, Maria, Mirela...etc?)
2. premisele realizării de proiecte în parteneriat cu şcoli, asociaţii şi grupuri din întreg spaţiul românesc, cu scopul principal de a contribui la consolidarea/păstrarea identităţii naţionale în vremurile acestea globalizante

Ameninţări:
1. reaua credinţă a unora dintre noi
2. deteriorarea condiţiei dascălului, care ar putea împiedica participarea la acest gen de activităţi din motive strict materiale

luni, 6 septembrie 2010

Rânduri de cronică de la acelaşi Congres

Zilele de duminică(29 august, luni(30 august) şi marţi(31 august) au însemnat dezbateri care s-au derulat extrem de energic, în prezenţa unor invitaţi de marcă, ce au ţinut să ne fie alături, să ne asculte doleanţele, să ne spună măcar o vorbă bună acum, la început de an şcolar, dacă altceva nu au/nu pot/nu vor/ nu sunt lăsaţi să facă. Din această perspectivă, merită apreciat curajul ministrului Funeriu de a se aventura într-o sală plină de ostilitate, de nemulţumire, de furie chiar. Prezenţa sa în sala cazinoului din Eforie Sud, primită de unii cu aplauze(da, au fost şi din aceştia, nu ştiu dacă erau chiar cadre didactice sau, asemeni vremurilor pe care credeam că le-am depăşit, niscai "aplaudaci" de serviciu), de alţii cu mormăieli şi pumni strânşi, a fost una agreabilă în definitiv, nu pentru că ne-ar fi promis marea cu sarea ori ar fi abordat un alt tip de discurs decât cel cunoscut din media ultimului an, ci pentru că, abordând un calm de sfinx, a permis exprimarea unor nemulţumiri profunde, izvorânde nu din "fericirea" celor -25%, ci din starea şcolii româneşti, din viaţa cotidiană a dascălului de ţară, de la care se cere în continuare apostolat, din situaţia manualelor şcolare, a clădirilor de şcoli, a relaţiilor şcolii cu primăriile, a inconsecvenţei şi derivei legislative...Cei prezenţi l-au interpelat, unii pe un ton agresiv chiar, în legătură cu probleme particulare cu care se confruntă, alţii l-au ironizat, unii l-au compătimit, alţii i-au recitat versuri...mă rog, lume diversă-percepţii variate...Şi mai marele nostru(Doamne, ce bărbat pirpiriu avem la cârma şcolii!!!) s-a străduit să răspundă tuturor. Cu calm, cu răbdare, cu bunăvoinţă...cu lecţia bine învăţată înainte de a intra în gura lupului. Cel mai important mi se pare a fi faptul că, având în vedere seriozitatea, profunzimea şi pertinenţa cu care a pus problemele, Viviana Gălbenuş, şefa(excelentă şefă!!!) AGIRo Ialomiţa a fost invitată la sediul din Berthelot pentru a lămuri unele probleme, inclusiv cele de organizarea viitorului Congres de la Slobozia. Şi discuţiile au continuat în sala de mese a restaurantului Măgura, acolo unde, asaltat de congresişti, mărunţelul ministru a mai convorbit preţ de vreo trei-patru ore, răspunzând la întrebări, notându-şi probleme, sugerând sau îmbrăţişând soluţii, etc.

Referindu-se la anii cât a trăit în străinătate, ministrul a ţinut să precizeze valorile fundamentale din ţările în care a lucrat, valori ce coagulează naţiunile în vremuri de criză. Munca de bună calitate este valoarea care a permis ridicarea Germaniei postbelice; "visul american" devenit simbol dincolo de Atlantic în scurta dar prolifica lor istorie adună forţele unei naţiuni-conglomerat; japonezii au rămas loiali instituţiei împăratului şi istoriei naţionale,dovedind un patriotism pragmatic rar întâlnit în restul lumii, aderenţa la ceea ce înseamnă identitate etnică făcându-i să fie puternici; Franţa îşi păstrează lozinca revoluţiei de acum mai bine de două secole: libertate, egalitate, fraternitate.

Nu mai îmi amintesc ce a legat de aceste valori pentru că gândurile mele au alunecat către realitatea românească, unde asemenea valori sunt sublime, dar ignorate complet. Munca în România anului de graţie 2010 este batjocorită şi umilită; visul fiecăruia dintre noi e pe cale să moară(dacă n-a sucombat deja, din lipsă de orizont!); patriotismul a devenit o noţiune desuetă, demodată, pe care n-o mai clamează nimeni, de teamă să nu fie considerat naţionalist, rasist, xenofob ori, şi mai rău, pentru că nu mai ştie ce înseamnă, apartenenţa identitară devenind în ultima vreme pricină de ocară; cât despre lozinca iluminiştilor francezi, se vede că doar mie, cel mic, mi se cere să fiu înţelegător şi solidar şi răbdător şi serios şi muncitor, căci n-am văzut/auzit de vreun gest de fraternitate ori solidaritate a dulăilor cu căţeii...Dar vor fi fiind doar meditaţiile unui frustrat aceste gânduri...ale unuia care nu înţelege comandamentele majore ale timpului său...ale unuia care s-a săturat să se bucure de libertatea de a-şi preciza nemulţumirile în faţa unor surzi şi orbi la ceea ce vrea talpa...

sâmbătă, 4 septembrie 2010

Şi a fost un congres...

Constanţa şi Eforie Sud au fost, de curând, gazdele a peste 1000 de educatoare, învăţători şi profesori, din România şi din toate ţinuturile româneşti- Republica Moldova, nordul Bucovinei, Voivodina, Valea Timocului, slujitori ai Măriei Sale Copilul. Sala teatrului Oleg Danovschi a răsunat de acordurile Imnului învăţătorilor născut înainte de război, uitat mai apoi, reînviat de un grup de inimoşi dascăli arădeni întru înveşnicirea valorilor pe care slujitorii catedrei le urmează întru clădirea de sine şi de Patrie! Motto-ul întâlnirii:
Învăţătorul,
Suflet tânăr, minte iscoditoare,
Jucându-se, cântând, înălţând,
Născut întru iubire de copil -
Renăscând.


În deschidere, domnul Viorel Dolha, preşedintele AGIRo(care a uitat să prezinte pe numeroşii membri ai prezidiului! Ca şi pe delegaţii veniţi din toate teritoriile româneşti!), a propus să se acorde titlul de membri de onoare ai asociaţiei unor personalităţi politice care au făcut, de-a lungul anilor, front comun cu dascălii, în încercările lor de reabilitare a învăţământului românesc: doamna Ecaterina Andronescu şi domnul ministru al învăţământului din Republica Moldova, Leonid Bujor, iar tânăra profesoară basarabeancă dr. Mariana Marin a fost numită "omul anului", recunoscându-se, astfel, susţinuta sa activitate desfăşurată în scopul întăririi legăturilor dintre dascălii din cele două ţări surori.

Având în vedere faptul că şi-au rupt programul personal, renunţând pentru scurt timp, la alte activităţi în care erau antrenaţi, pentru a răspunde invitaţiei de a participa la congres, s-a permis decalarea programului pentru ca domnii Crin Antonescu şi Andrei Marga să poată să se adreseze participanţilor la Congres.
Crin Antonescu şi-a început alocuţiunea exprimându-şi convingerea că, dacă mai rezistă ceva în ţara aceasta, aceasta se întâmplă datorită unor oameni precum dascălii, care, deşi desconsideraţi şi umiliţi, înţeleg să-şi ia în serios misiunea, continuând să se respecte pe ei şi profesia aleasă. Ca şi cum s-ar fi aflat în campanie, a folosit cuvinte mari, menite să impresioneze electorii(ştie că are în faţă un important contingent de posibili alegători şi, în acelaşi timp, de agenţi electorali uşor manipulabili, că doar au experimentat asta la precedentele alegeri parlamentare!)Ştim şi noi că "Nu există viitor şi perspective pentru societatea românească fără educaţie!", domnule Antonescu. Ştim şi că ministerul are nevoie de oameni competenţi, serioşi, oneşti, care să preţuiască educaţia şi pe cei care fac educaţie. Ştim şi că sunt(şi vor rămâne pentru multă vreme, se pare) nerezolvate marile probleme ale educaţiei româneşti: accesul la educaţie, credibilizarea şcolii româneşti şi condiţia-atât de umilitoare azi!- a cadrelor didactice. Rămâne să dovediţi Dvs. că,fiu de dascăl şi dascăl, la rândul Dvs., vă simţiţi jignit de atitudinea guvernanţilor faţă de această categorie socio-profesională şi luaţi măsuri pentru o modificare radicală a situaţiei. Altfel superba Dvs. afirmaţie din final, cea referitoare la faptul că "munca profesorului nu se măsoară cu ceasul taximetristului" va rămâne doar o figură de stil,iar Dvs. doar un cerşetor de voturi.

Domnul Andrei Marga(primit în sală cu ovaţii şi aplauze îndelungi!) a apreciat că România se află în cea mai mare criză a epocii moderne, o criză produsă din cauze indigene, din incompetenţe administrative, precizând că sunt aduşi în funcţii, oameni nepotriviţi, după criterii folosite abuziv de Stalin şi Ceauşescu, oameni care nu se pricep nici să organizeze sistemul, nici să-l reformeze, nici să-l eficientizeze, oameni care sunt periculoşi pentru adevăratele elite. După părerea sa, România are cel mai incompetent guvern din istoria ţării. Nici un alt guvern nu a reuşit „performanţa” de a nu obţine niciun proiect de lege valabil în destul timp pe care l-a avut de la instalare. Inclusiv Legea Educaţiei Naţionale este plină de greşeli gramaticale,de erori logice şi, foarte grav, de erori juridice. În acest fel, învăţământul românesc va fi împins în trecut. De altfel a şi făcut o comparaţie între sistemele educaţionale de azi din Europa şi a precizat că,dacă în 2000 aveam diferenţe de 3-9 luni în raport cu sistemele educaţionale maghiar sau polonez(lua ca termeni de comparaţie sistemele care plecaseră din ex-lagărul sovietic), în prezent suntem departe de ele, ba chiar suntem mult în urma şcolilor din Serbia ori Croaţia(şi să nu uităm prin ce războaie interne cumplite au trecut acestea din urmă!)Fostul nostru ministru a vorbit despre soluţiile aparent aspre pe care le-a aplicat în perioada 1996-2000, în care a hotărât soarta învăţământului românesc. Cea mai dură, după părerea dumnealui, a fost desfiinţarea liceelor pedagogice, în favoarea colegiilor pedagogice, după modelul Franţei.Măsurile acestea însă, dacă ar fi fost aplicate, cu siguranţă că ar fi schimbat faţa şcolii româneşti, o şcoală care, deocamdată, supravieţuieşte, nu trăieşte. Pentru a trăi are nevoie de preţuire, de seriozitate, de profesionism. În campania sa electorală, Adenauer preciza: "Ca germani, o ducem foarte rău, dar la un nivel înalt." Prin analogie, Marga afirmă că noi "ca români o ducem rău şi la un nivel foarte scăzut!" Şi cine, cu excepţia mogulilor, şmecherilor şi profitorilor de toate culorile politice, ar putea să-l contrazică?"În învăţământ este nevoie de reorganizare, nu de disponibilizări" mai spune cel care îşi dorea o reformă autentică a şcolii româneşti. Şi să nu uităm că este vorba de un laureat Herder!
Leonid Bujor, ministrul învăţământului din Republica Moldova, numindu-ne „fraţi de meserie”, şi-a exprimat bucuria de a vedea posibilă derularea procesului de depolitizare, de „destalinizare” în şcoli.A fost extrem de concret, arătând că în Republica Moldova s-a trecut la elaborarea unor noi strategii de dezvoltare a învăţământului, la elaborarea Codului educaţiei, precum şi la elaborarea unui nou curriculum la istori(ceea ce era şi necesar, dacă mă gândesc la ce mi-au auzit urechile de la colegii basarabeni care ne-au vizitat cu câţiva ani în urmă!). A arătat că, la deschiderea noului an şcolar, prima lecţie ce se va derula în toate instituţiile şcolare republicane va fi dedicată lui Grigore Vieru, poetul care a cântat, mai bine decât oricine, adevărul despre limba, cultura, sufletul şi durerile românilor din Republica Moldova.
Consideră că un pas important a fost făcut, de curând, prin semnarea acordului de recunoaştere reciprocă a diplomelor din România şi Moldova, punând capăt unui nesfârşit şir de nemulţumiri şi umilinţe gratuite. În urma protocolului de colaborare, trei mii de liceeni şi o mie de studenţi moldoveni vor învăţa în România.
Urarea de final nu putea fi decât una plină de sensibilitate: „Linişte şi pace în suflet! Să rămâneţi, în continuare, semănători de carte şi recunoştinţă!”.


Doamna Ecaterina Andronescu a subliniat rolul pe care l-a avut Spiru Haret (nume devenit, din păcate, simbolul a ceea ce nu şi-a dorit marele reformator!) în învăţământul românesc. Procesul de alfabetizare a României a început în urma lucrărilor primului congres, organizat din iniţiativa lui Spiru Haret la finele secolului XIX. Când, prin anii ’30, a fost iniţiat un proiect pentru realizarea unei statui a marelui ctitor de şcoală românească,Brâncuşi a prezentat o fântână, pentru el aceasta fiind esenţa lui Haret: un izvor care nu seacă niciodată. Un izvor nesecat este dascălul, doar că, din păcate, situaţia actuală din învăţământ îi face tot mai anevoioasă „curgerea”.
După ce a dat Cezarului ce este al Cezarului, ne-a dat asigurări că Legea Educaţiei, aflată pe masa Senatului, este „cântărită”, articol cu articol, pentru a avea stabilitate în timp, prea dese fiind schimbările din învăţământ în ultima vreme. Dar orice lege,a mai ţinut să adauge, oricât de bună ar fi, nu poate înlocui ceea ce face dascălul, în clasă: acolo, copilul se transformă, din nimic, într-un om mare, într-un om care poate să construiască o ţară, o naţiune, o lume.

Domnul Cristian Dumitrescu, de la Comisia de Învăţământ a Camerei Deputaţilor, a menţionat că un discurs scurt este cel mai bun. De aceea, şi-a spus punctul de vedere concis, menţionând că, deşi Legea Educaţiei a fost „desţelenită”, reforma se poate face numai cu bani. Acest lucru va fi realizabil, când acei care hotărăsc destinele învăţământului vor înţelege că au un singur partid: Partidul Şcolii!
Întâlnirea de la Teatrul „Oleg Danovski” s-a încheiat cu un recital al maestrului Tudor Gheorghe, care ne-a încântat cu secvenţe din spectacolul „Taina cuvintelor”, un spectacol grav, major, în care se pledează pentru frumuseţea şi poezia limbii române, pentru că „în limba ta ţi-e dor de mama”! De ar fi fost doar recitalul său,lecţie deopotrivă de limbă română şi istorie a neamului românesc, şi tot ar fi fost de-ajuns pentru cei veniţi să împărtăşească gânduri, proiecte şi realizări cât să le ajungă pe un an de zile!


IMNUL ÎNVĂŢĂTORILOR


Chemaţi de sfânta datorie
D’a lumina noi talpa ţărei
Cu dor de muncă şi frăţie
Răspundem glasului chemărei,

Semănători pe toată viaţa
De soare’n satul viitor
Luptăm din greu să topim ghiaţa
Şi amorţeala bietului popor.

Dar lupta cere bărbăţie
Şi jertfă ca să biruim,
Puterea noastră stă’n frăţie
Cu toţii dar să ne’nfrăţim.

Ai noştri paşi clăuzeşte-i
Acel ce totul păstoreşti
Şi-n ligă trainică uneşte-i
Pe toţi apostolii săteşti;

Căci deşteptarea ţărănimei,
De toată lumea e ştiut
Se datoreşte dăscălimei
În treapta ei de la’nceput.

Precum în trup un suflet bate
Şi’n cuget limpede un gând,
Un singur dor, frate cu frate,
Să ne încălzească mai curând;

C’avem nevoie de’nfrăţire
De cald şi sfânt entusiasm,
De jertfă mai presus de fire,
Ca fapt să fie ce-a fost basm.

Să strălucească o stea nouă,
Un soare al şcoalelor săteşti,
Lumina lui de-acum să plouă
Pe întinsul Ţărei Româneşti;

De-acuma între noi unire,
Măreţul pas să fie cu spor
Şi ţintă către nemurire
Dorinţa noastr’a tuturor,

Al nostru steag mult timp reverse
Simbolul trainicei uniri
Şi-n cuta lui să stea neşterse
Măreţe pilde, mari porniri.

Deci, puneţi minte lângă minte
Şi umăr lângă umăr tare,
Căci prea sunt năzuinţe sfinte
Şi prea ni-i idealul mare.

Şi strâns legaţi, prin dor de muncă
Pe’ntinsul ţărei răspândiţi,
De sus s’avem sfânta poruncă:
„Nainte învăţători, uniţi”.

Victor Bilciurescu (1939)