In fiecare an, 31 octombrie marcheaza aniversarea Zilei Internaţionale a Mării Negre.
La această dată, în anul 1996, miniştrii mediului din cele şase ţări riverane - Bulgaria, Georgia, Romania, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina - au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre.
In luna octombrie 1996, în cadrul Comisiei pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării, s-a convenit implementarea Planului Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării. Documentul a fost conceput în spiritul Declaraţiei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare şi a Agendei 21.
Ca eco-şcoală, s-ar fi cuvenit să ne amintim de această zi specială, căci Marea Neagră trebuie să ne supravieţuiască şi pentru asta e nevoie să ne amintim de ea nu doar vara, când îi invadăm plajele şi-i murdărim şi apa şi împrejurimile. S-ar fi cuvenit măcar un flyer care să ne readucă aminte de frumuseţea ei şi de obligaţiile noastre ca beneficiari, de minunile ei şi de "minunile" făcute de oameni, împotriva oricărei norme de dezvoltare durabilă.
Poate anul viitor...
Poate cândva....
Marea Neagră este aproape în totalitate separată de restul oceanelor lumii, atinge adîncimi de pînă la 2212 metri şi are un bazin hidrografic de 420.000 de km2, suprafaţă ce corespunde unei treimi din zona continentală a Europei. În ultimele decade ale secolului XX, Marea Neagră a suferit deteriorări puternice ale condiţiilor de mediu, datorate, în cea mai mare parte, eroziunii costiere, eutrofizării, insuficientei tratări a apelor uzate, introducerii de specii exotice, pierderii de habitate şi managementului neadecvat. Diversitatea biologică a scăzut dramatic.
Au avut loc accidente ale unor nave petroliere care au dus la poluarea cu petrol şi la consecinţele dramatice ale acesteia. Conform datelor raportului de supraveghere Global Environmental Facility (GEF) din 1992, cea mai serios degradată mare a planetei este Marea Neagră. Principalele probleme ce determină această categorisire sînt: declinul stocurilor comerciale de peşte, supraexploatarea resurselor biologice fără a se ţine cont de potenţialul de refacere al speciilor cu utilitate economică; pierderea de habitate, în special zonele umede şi plajele; degradarea peisajului şi reducerea valorii turistice a acestuia; protecţia neadecvată a resurselor marine şi de coastă faţă de accidentele maritime; introducerea, accidentală sau intenţionată, în ecosistemele marine de specii străine care, dacă găsesc condiţii optime de viaţă pot înlocui speciile autohtone; poluarea apei, aerului şi solului cu diferite substanţe chimice provenite din activitatea antropică şi care duce la alterarea habitatelor ocupate de diferite specii. În cartea roşie a Mării Negre sînt inventariate speciile rare, periclitate sau vulnerabile. În prezent, există 43 de specii de plante, 29 de specii de crustacei, cinci specii de peşti (ex. sturonii) şi şase specii de mamifere (ex. delfinii).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu