marți, 4 ianuarie 2011

Reconfigurarea ciclurilor de studii, conform noii LEN

Opţiunile majore ale Legii educaţiei fac referire la reconfigurarea ciclurilor de studii. Clasa pregătitoare este inclusă în învăţământul obligatoriu, deci se instituie învăţământul obligatoriu de la vârsta de şase ani. Potrivit studiilor internaţionale, cu cât un copil merge mai devreme la şcoală, cu atât rezultatele învăţării sunt mai bune, iar vulnerabilităţile sale sunt mai mici. Clasa a IX-a trece la gimnaziu, consecinţa acestui fapt fiind cu siguranţă o rată a abandonului şcolar mult redusă, având în vedere că cea mai mare rată a abandonului şcolar în România se înregistrează atunci când copiii trec de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a.

Un alt lucru fundamental reglementat de noua lege a educaţiei este modul de finanţare a şcolilor, finanţarea per elev a tuturor costurilor salariale, utilităţi, apă, căldură, manuale şi tot ceea ce ţine de standardele minime de autorizare a şcolii, adică materiale didactice şi aşa mai departe.

"Faptul că această finanţare va fi făcută per elev va da atât predictibilitate, cât şi sustenabilitate economică şcolilor, pentru că vreau să vă spun că nicio reformă şi niciun sistem nu poate să funcţioneze dacă n-ai un model economic predictibil", spunea ministrul Educaţiei, potrivit Mediafax.

În ceea ce ţine de învăţământul preuniversitar, un lucru foarte important este, de asemenea, modul în care a fost gândit curriculumul, reperele curriculare care au fost date în lege, şi anume curriculumul bazat pe competenţe şi, mai mult, corelarea dintre programă şi examene. Introducerea de examene transdisciplinare este un mare pas înainte, în contextul în care şcolarii din România au rezultate slabe la testele internaţionale care vizează acest tip de pregătire.

În domeniul universitar, noua lege schimbă modul de conducere a universităţilor. Modernizarea învăţământului superior din România vizează: implicarea factorilor externi universităţii în alegerea conducerii instituţiei, pentru că, astfel, universităţile vor avea şansa să se deschidă spre mediul extern. Mai apoi, prin procedurile de obţinere a titlurilor universitare de profesor, respectiv profesor conducător de doctorat, care sunt prevăzute în lege, are loc o deschidere fără precedent a sistemului pentru tineri şi pentru cei de valoare.

Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV; învăţământul secundar, care cuprinde învăţământul secundar inferior sau gimnazial, ce include clasele V-IX, şi învăţământul secundar superior sau liceal, cu clasele de liceu X-XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică, învăţământul profesional, cu o durată între şase luni şi doi ani, învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal.

Măsura introducerii clasei pregătitoare în învăţământul primar intră în vigoare începând cu anul şcolar 2012 - 2013.

De asemenea, este prevăzut ca măsura introducerii clasei a IX-a în învăţământul gimnazial să intre în vigoare începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.

Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile legii începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2012 -2013.

Admiterea la liceu se va desfăşura potrivit prevederilor legii începând cu generaţia de elevi care intră în clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.

Prima evaluare care va fi înscrisă în protofoliul educaţional are loc la finalul clasei pregătitoare Atunci, cadrul didactic responsabil întocmeşte un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.

Urmează o altă evaluare la finalul clasei a II-a. Fiecare şcoală organizează şi realizează evaluarea competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică.

La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.

Apoi, urmează o altă evaluare la finalul clasei a VI-a. Toate şcolile organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba română şi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba maternă.

La finalul clasei a IX-a se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor.

Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea curpinde: o probă scrisă la limba şi literatura română; o probă scrisă la limba maternă; o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe; o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională; o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului; o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.

În noua Lege a educaţiei, examenul de bacalaureat cuprinde mai multe probe de evaluare a competenţelor. Este vorba despre evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română; de evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; de evaluare a competenţei lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal şi de evaluarea competenţelor digitale.

Urmează apoi evaluarea competenţelor formate pe durata învăţământului liceal: probă scrisă la Limba şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările; probă scrisă la Limba şi literatura maternă -– probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; două probe scrise, diferenţiate, după cum urmează: pentru profilul real din filiera teoretică (matematică; probă transdisciplinară din ştiinţe: fizică, chimie, biologie); pentru profilul umanist din filiera teoretică (o limbă de circulaţie internaţională; probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiinţe socio-umane); pentru filiera tehnologică (probă scrisă disciplinară specifică profilului; probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire); pentru filiera vocaţională (probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării; probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării).

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului dezvoltă, de asemenea, potrivit proiectului, programul naţional de stimulare a excelenţei didactice, finanţat din propriul buget, din care se premiază excelenţa didactică.

De asemenea, salarizarea personalului didactic şi a celui didactic auxiliar din unităţile de învăţământ de stat se face şi în funcţie de performanţele profesionale, conform legii.

Veniturile salariale şi extrasalariale ale directorilor şi directorilor adjuncţi, precum şi salarizarea personalului didactic din unităţile de învăţământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finanţatoare şi persoana în cauză, cu avizul consiliului de administraţie al unităţii şcolare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu