Ce ar avea de câştigat şcoala din asta? La prima vedere, ar fi doar o soluţie corectă la sutele de mii de procese care au fost şi care stau să vină. Că de ani de zile corpul profesoral este minţit, înşelat, luat cu zăhărelul şi dus cu preşul.
Ar fi un prim pas spre normalizarea situaţiei din şcoala românească, ar fi o dovadă că se doreşte o schimbare de atitudine faţă de cel chemat să facă educaţie, dar căruia i s-a dovedit, până acum, că doar lipsa de educaţie şi cultură au şanse de afirmare pe mioriticul plai. Ar fi un pas către împăcarea statului cu el însuşi, cu o parte din cetăţenii de care, de ani de zile îşi bate joc. Ar putea fi un semn de întoarcere către normalitate într-o vreme în care ne sufocă anormalitatea, cârpeala, superficialitatea, nimicnicia, prostul gust, sfidarea bunului simţ şi batjocorirea muncii.
Ar putea fi....Va fi? Sau e doar un nou exerciţiu dintr-o campanie electorală care a devenit perpetuă???
luni, 31 ianuarie 2011
duminică, 30 ianuarie 2011
Copiii noştri învaţă să facă proiecte
Includerea şcolii noastre în proiectul "connecting classrooms" oferă copiilor posibilitatea de a învăţa sumedenie de lucruri noi, inclusiv acela de a realiza un proiect de finanţare. Fireşte că mai e mult până departe, dar formarea de care au avut parte în zilele de 28 şi 29 ianuarie 2011, graţie British Council Romania, reprezintă un bun început pentru elevii noştri de clasa a VII a. Nu au învăţat doar chestiuni legate de modul de realizare a unui proiect; au avut ocazia să cunoască elevi din alte şcoli, să facă schimb de opinii, să experimenteze metode active de învăţare, să se joace activ, să-şi valorifice cunoştinţele, să-şi cunoască limitele, să înţeleagă că mai au mult de învăţat şi că trebuie să înveţe să deschidă ochii mari către lumea care îi aşteaptă să-i pună la tot felul de încercări.
A fost o experienţă inedită şi, cu siguranţă, abia aşteaptă reeditarea ei cei 10 dintr-a şaptea B,C şi D.
A fost o experienţă inedită şi, cu siguranţă, abia aşteaptă reeditarea ei cei 10 dintr-a şaptea B,C şi D.
vineri, 28 ianuarie 2011
Gânduri româneşti din Bucovina la Unirea cea Mică
Când, în 1859, într-un ianuarie blând, Adunările Elective ale Moldovei şi Valahiei încredinţau domnia lui Alexandru Ioan I, un strop de nădejde se înfiripa în sufletele românilor; se urnea din loc naţia, se punea în mişcare proiectul naţional creionat de generaţia paşoptistă, se hrănea nădejdea unei altfel de lumi româneşti.
Bucovina noastră, detrunchiată de austrieci de la trunchiul Moldovei, a privit de dincolo de Cordun înfăptuirile fraţilor ei şi a ascultat, printre şoaptele vântului trecând prin frunzişul fagilor, Hora Unirii. Nădăjduia, asemeni altor provincii româneşti, la vremea când avea şi ea s-o joace, scăpată de ocupaţia străină.
Trecut-au anii...se şterge amintirea...se aşază colbul peste faptele străbunilor şi, într-o zi, ne vom trezi că nu mai ştim cine suntem. Pentru a întârzia o asemenea clipă, dar şi pentru a aminti copiilor de Domnul Cuza, ne-am îmbrăcat, elevi şi profesor, în straie româneşti şi am trăit o zi românească taman în ziua în care, cu 162 de ani în urmă, Vodă Cuza era proclamat domn la Bucureşti. Să fie spre bucuria noastră şi veşnica amintire a celor ce-au făurit România modernă!
Bucovina noastră, detrunchiată de austrieci de la trunchiul Moldovei, a privit de dincolo de Cordun înfăptuirile fraţilor ei şi a ascultat, printre şoaptele vântului trecând prin frunzişul fagilor, Hora Unirii. Nădăjduia, asemeni altor provincii româneşti, la vremea când avea şi ea s-o joace, scăpată de ocupaţia străină.
Trecut-au anii...se şterge amintirea...se aşază colbul peste faptele străbunilor şi, într-o zi, ne vom trezi că nu mai ştim cine suntem. Pentru a întârzia o asemenea clipă, dar şi pentru a aminti copiilor de Domnul Cuza, ne-am îmbrăcat, elevi şi profesor, în straie româneşti şi am trăit o zi românească taman în ziua în care, cu 162 de ani în urmă, Vodă Cuza era proclamat domn la Bucureşti. Să fie spre bucuria noastră şi veşnica amintire a celor ce-au făurit România modernă!
luni, 17 ianuarie 2011
Despre ministrul nostru din scrierile altora.........
Pentru cei interesaţi, un interviu cu ministrul Funeriu.
Personal, mă îndoiesc că cercetarea românească va înainta, fie şi cu un pas, ca urmare a legislaţiei actuale. Profesorii formaţi în epoca anterioară, când admiterea în facultăţi era "pe bune", cu concurenţă de 10-12-15 pe loc, şi nu la metru cum e acum, s-au trezit că nu prea mai au cu cine să lucreze, pentru că Măria Sa, elevul/studentul de azi e departe de ceea ce se doreşte a fi un student serios, programele, ca şi ale noastre, din preuniversitar, sunt compilaţii teoretice, lipsite de pragmatism iar poziţia socială a celui de la catedră s-a degradat permanent, ajungându-se astăzi la situaţii comice(dacă n-ar fi ridicole!) în care coafeze cu 10 clase făcute musai ori economiste cu şcoala făcută în nu'ş' ce subsol de casă de cultură îţi fac programa şi orarul,dând preţioase "indicăţi" întru formarea ilustrelor pughibale pe care le au în bătătură.
Cercetarea românească este o superbă Cenuşăreasă căreia, spre deosebire de cea din poveste, i s-a furat până şi cenuşa de culcuş, aşa că poate aştepta muuuuult şi bine să aibă parte de dovleacul-caleaşcă şi cele vieţuitoare pe post de trăpaşi. Şi când te gândeşti câtă inteligenţă fuge anual rupând pământul de pe meleagurile mioritice..
Câţi tineri deştepţi şi entuziaşti îngraşă universităţile străine...Câtă valoare se iroseşte aiurea...Nu mai departe decât Emilia Oniu/Moroşan, căreia, la începutul anilor 2000 nu i s-a găsit o catedră de profesor titular de fizică în târgul în care a crescut. Este un exemplu concludent pentru zicala aia cu şutul şi pasul înainte; desconsiderată de cei care ar fi trebuit să-i folosească mintea, a ajuns(se vede că şutul dat de autorităţile şcolare sucevene a fost unul sănătos!) taman în Biroul Oval al Casei Albe pentru a primi un premiu pentru debut în cercetarea ştiinţifică.
So, domnul ministru spune lucruri trăznite.........
Personal, mă îndoiesc că cercetarea românească va înainta, fie şi cu un pas, ca urmare a legislaţiei actuale. Profesorii formaţi în epoca anterioară, când admiterea în facultăţi era "pe bune", cu concurenţă de 10-12-15 pe loc, şi nu la metru cum e acum, s-au trezit că nu prea mai au cu cine să lucreze, pentru că Măria Sa, elevul/studentul de azi e departe de ceea ce se doreşte a fi un student serios, programele, ca şi ale noastre, din preuniversitar, sunt compilaţii teoretice, lipsite de pragmatism iar poziţia socială a celui de la catedră s-a degradat permanent, ajungându-se astăzi la situaţii comice(dacă n-ar fi ridicole!) în care coafeze cu 10 clase făcute musai ori economiste cu şcoala făcută în nu'ş' ce subsol de casă de cultură îţi fac programa şi orarul,dând preţioase "indicăţi" întru formarea ilustrelor pughibale pe care le au în bătătură.
Cercetarea românească este o superbă Cenuşăreasă căreia, spre deosebire de cea din poveste, i s-a furat până şi cenuşa de culcuş, aşa că poate aştepta muuuuult şi bine să aibă parte de dovleacul-caleaşcă şi cele vieţuitoare pe post de trăpaşi. Şi când te gândeşti câtă inteligenţă fuge anual rupând pământul de pe meleagurile mioritice..
Câţi tineri deştepţi şi entuziaşti îngraşă universităţile străine...Câtă valoare se iroseşte aiurea...Nu mai departe decât Emilia Oniu/Moroşan, căreia, la începutul anilor 2000 nu i s-a găsit o catedră de profesor titular de fizică în târgul în care a crescut. Este un exemplu concludent pentru zicala aia cu şutul şi pasul înainte; desconsiderată de cei care ar fi trebuit să-i folosească mintea, a ajuns(se vede că şutul dat de autorităţile şcolare sucevene a fost unul sănătos!) taman în Biroul Oval al Casei Albe pentru a primi un premiu pentru debut în cercetarea ştiinţifică.
So, domnul ministru spune lucruri trăznite.........
duminică, 16 ianuarie 2011
Uniforma şcolară-pro sau contra?
Îmi amintesc de momentul în care, într-o îndepărtată zi de vară, învăţătoarea din sat, fostă colegă de şcoală cu mama, a venit la noi acasă. Eu tocmai ieşisem în pragul casei cu o grămadă de cârpe şterpelite de pe lângă maşina de cusut a mamei. Erau « straiele » păpuşii şi le scosesem afară, « la aer », aşa cum făcea mereu mama cu lucrurile bune, din dulapuri, lăzi şi cămări. N-o cunoşteam pe doamna care tocmai intrase, aşa că nu am catadicsit să-i arunc vreo privire. Şi nici n-am dat buzna înăuntru, să aud ce vorbeşte mama cu ea. Că aşa am învăţat de la ele, de la mama şi bunica mea, că nu e bine să caşti gura la ce vorbesc cei mari.
Nu ştiu cât să fi stat doamna la noi. Ştiu însă că seara, când a venit tata de la lucru, mama i-a spus că învăţătoarea, care avea o fetiţă de vârsta mea, ar fi vrut să merg la şcoală, chiar dacă aveam doar şase ani, că merge şi fata ei şi...Atât le-a trebuit! Am tăbărât cu gura pe ei: să-mi ia ghiozdan, să-mi cumpere uniformă, să....să...să....Degeaba a încercat bunicul să mă astâmpere. Degeaba s-a căznit bunica să-mi spună că trebuie să se gândească bine, că sunt prea mică şi că o să fie ghiozdanul mai mare decât mine, că o să mă mănânce câinii iarna ori că o să mă satur repejor....Nimeni şi nimic nu m-a putut potoli.
Să te ţii apoi ce “şcoală” făceam eu cu copiii din vecini ! Toţi trebuiau să scrie după dictarea mea(oho, eu citeam de la 4 ani!), să nu fie “obraznici” şi să aibă unghiile curate. Şi, Doamne, când mi-am văzut uniforma!!! Cred că până la începutul şcolii am îmbrăcat-o de milioane de ori; mă fascina combinaţia de alb-albastru, mă suceam în fel şi chip în faţa oglinzii, mă făleam în faţa vecinilor, iubeam pur şi simplu, rochiţa aceea cu şorţuleţ care se aşezau pe mine ca pe o prinţesă(mă rog, aşa îmi închipuiam eu prinţesele). Aveam, de fapt, un nou statut: intram în rândul oamenilor mari, cu obligaţii, cu program, cu responsabilităţi. Aşa am perceput atunci şi aşa am simţit mereu relaţia mea cu uniforma şcolară. Era simbolul unei vârste, eticheta unor speranţe, imaginea apartenenţei la un grup special. Purtarea ei îmi crea sentimentul că sunt cineva, că sunt altceva decât fetiţa de fiecare clipă, că lumea mă priveşte altfel, cu drag şi cu respect, tocmai din pricina uniformei. Şi, ani de zile, m-am străduit să-mi onorez apartenenţa la comunitatea şcolarilor simbolizată de această îmbrăcăminte; puteam vorbi oricum, puteam să mă comport uneori prosteşte, alteori necugetat, puteam face trăznăi, dar nu când aveam pe mine uniforma şcolară. Atunci trebuia să respect visele mele şi pe ale celor care mă învredniciseră s-o port!
Şcolarii de azi!? Ce va fi însemnând uniforma pentru ei? Li s-au inoculat tot soiul de idei, uneori chiar de către părinţii lor, conform cărora uniforma este rămăşiţă comunistă. Nu este adevărat. Uniforma nu doar te îmbracă, uniforma te scoate din anonimatul străzii, îţi creează sentimentul de apartenenţă şi te responsabilizează.
Ca urmare, consider oportună o discuţie pe tema reintroducerii uniformei
obligatorii în preuniversitarul românesc. Dintr-o mulţime de motive, dar mai ales din dorinţa de securitate.
Nu ştiu cât să fi stat doamna la noi. Ştiu însă că seara, când a venit tata de la lucru, mama i-a spus că învăţătoarea, care avea o fetiţă de vârsta mea, ar fi vrut să merg la şcoală, chiar dacă aveam doar şase ani, că merge şi fata ei şi...Atât le-a trebuit! Am tăbărât cu gura pe ei: să-mi ia ghiozdan, să-mi cumpere uniformă, să....să...să....Degeaba a încercat bunicul să mă astâmpere. Degeaba s-a căznit bunica să-mi spună că trebuie să se gândească bine, că sunt prea mică şi că o să fie ghiozdanul mai mare decât mine, că o să mă mănânce câinii iarna ori că o să mă satur repejor....Nimeni şi nimic nu m-a putut potoli.
Să te ţii apoi ce “şcoală” făceam eu cu copiii din vecini ! Toţi trebuiau să scrie după dictarea mea(oho, eu citeam de la 4 ani!), să nu fie “obraznici” şi să aibă unghiile curate. Şi, Doamne, când mi-am văzut uniforma!!! Cred că până la începutul şcolii am îmbrăcat-o de milioane de ori; mă fascina combinaţia de alb-albastru, mă suceam în fel şi chip în faţa oglinzii, mă făleam în faţa vecinilor, iubeam pur şi simplu, rochiţa aceea cu şorţuleţ care se aşezau pe mine ca pe o prinţesă(mă rog, aşa îmi închipuiam eu prinţesele). Aveam, de fapt, un nou statut: intram în rândul oamenilor mari, cu obligaţii, cu program, cu responsabilităţi. Aşa am perceput atunci şi aşa am simţit mereu relaţia mea cu uniforma şcolară. Era simbolul unei vârste, eticheta unor speranţe, imaginea apartenenţei la un grup special. Purtarea ei îmi crea sentimentul că sunt cineva, că sunt altceva decât fetiţa de fiecare clipă, că lumea mă priveşte altfel, cu drag şi cu respect, tocmai din pricina uniformei. Şi, ani de zile, m-am străduit să-mi onorez apartenenţa la comunitatea şcolarilor simbolizată de această îmbrăcăminte; puteam vorbi oricum, puteam să mă comport uneori prosteşte, alteori necugetat, puteam face trăznăi, dar nu când aveam pe mine uniforma şcolară. Atunci trebuia să respect visele mele şi pe ale celor care mă învredniciseră s-o port!
Şcolarii de azi!? Ce va fi însemnând uniforma pentru ei? Li s-au inoculat tot soiul de idei, uneori chiar de către părinţii lor, conform cărora uniforma este rămăşiţă comunistă. Nu este adevărat. Uniforma nu doar te îmbracă, uniforma te scoate din anonimatul străzii, îţi creează sentimentul de apartenenţă şi te responsabilizează.
Ca urmare, consider oportună o discuţie pe tema reintroducerii uniformei
obligatorii în preuniversitarul românesc. Dintr-o mulţime de motive, dar mai ales din dorinţa de securitate.
joi, 13 ianuarie 2011
Şcoala finlandeză la dispoziţia tuturor
Şi bine ar fi să fie şi pentru responsabilii noştri în domeniul educaţional.
Visuri.....din toate punctele de vedere........La noi e vânătoare de vrăjitoare...
Visuri.....din toate punctele de vedere........La noi e vânătoare de vrăjitoare...
Despre şcoala performantă
Ascultaţi, dragii mei, şi comparaţi!
Profesia didactică este dorită pentru că este preţuită de societate(nu neapărat financiar!), dascălul este privit cu respect şi părerea lui contează. Deci nu se fac dascăli la kg sau la metru, ca la noi. Doar 10% dintre cei care-şi doresc profesia acced în universităţile care pregătesc cadrele didactice.
Pe când şi la noi reconsiderarea muncii şi rolului cadrului didactic?
Profesia didactică este dorită pentru că este preţuită de societate(nu neapărat financiar!), dascălul este privit cu respect şi părerea lui contează. Deci nu se fac dascăli la kg sau la metru, ca la noi. Doar 10% dintre cei care-şi doresc profesia acced în universităţile care pregătesc cadrele didactice.
Pe când şi la noi reconsiderarea muncii şi rolului cadrului didactic?
marți, 4 ianuarie 2011
Reconfigurarea ciclurilor de studii, conform noii LEN
Opţiunile majore ale Legii educaţiei fac referire la reconfigurarea ciclurilor de studii. Clasa pregătitoare este inclusă în învăţământul obligatoriu, deci se instituie învăţământul obligatoriu de la vârsta de şase ani. Potrivit studiilor internaţionale, cu cât un copil merge mai devreme la şcoală, cu atât rezultatele învăţării sunt mai bune, iar vulnerabilităţile sale sunt mai mici. Clasa a IX-a trece la gimnaziu, consecinţa acestui fapt fiind cu siguranţă o rată a abandonului şcolar mult redusă, având în vedere că cea mai mare rată a abandonului şcolar în România se înregistrează atunci când copiii trec de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a.
Un alt lucru fundamental reglementat de noua lege a educaţiei este modul de finanţare a şcolilor, finanţarea per elev a tuturor costurilor salariale, utilităţi, apă, căldură, manuale şi tot ceea ce ţine de standardele minime de autorizare a şcolii, adică materiale didactice şi aşa mai departe.
"Faptul că această finanţare va fi făcută per elev va da atât predictibilitate, cât şi sustenabilitate economică şcolilor, pentru că vreau să vă spun că nicio reformă şi niciun sistem nu poate să funcţioneze dacă n-ai un model economic predictibil", spunea ministrul Educaţiei, potrivit Mediafax.
În ceea ce ţine de învăţământul preuniversitar, un lucru foarte important este, de asemenea, modul în care a fost gândit curriculumul, reperele curriculare care au fost date în lege, şi anume curriculumul bazat pe competenţe şi, mai mult, corelarea dintre programă şi examene. Introducerea de examene transdisciplinare este un mare pas înainte, în contextul în care şcolarii din România au rezultate slabe la testele internaţionale care vizează acest tip de pregătire.
În domeniul universitar, noua lege schimbă modul de conducere a universităţilor. Modernizarea învăţământului superior din România vizează: implicarea factorilor externi universităţii în alegerea conducerii instituţiei, pentru că, astfel, universităţile vor avea şansa să se deschidă spre mediul extern. Mai apoi, prin procedurile de obţinere a titlurilor universitare de profesor, respectiv profesor conducător de doctorat, care sunt prevăzute în lege, are loc o deschidere fără precedent a sistemului pentru tineri şi pentru cei de valoare.
Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV; învăţământul secundar, care cuprinde învăţământul secundar inferior sau gimnazial, ce include clasele V-IX, şi învăţământul secundar superior sau liceal, cu clasele de liceu X-XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică, învăţământul profesional, cu o durată între şase luni şi doi ani, învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal.
Măsura introducerii clasei pregătitoare în învăţământul primar intră în vigoare începând cu anul şcolar 2012 - 2013.
De asemenea, este prevăzut ca măsura introducerii clasei a IX-a în învăţământul gimnazial să intre în vigoare începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.
Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile legii începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2012 -2013.
Admiterea la liceu se va desfăşura potrivit prevederilor legii începând cu generaţia de elevi care intră în clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.
Prima evaluare care va fi înscrisă în protofoliul educaţional are loc la finalul clasei pregătitoare Atunci, cadrul didactic responsabil întocmeşte un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
Urmează o altă evaluare la finalul clasei a II-a. Fiecare şcoală organizează şi realizează evaluarea competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică.
La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.
Apoi, urmează o altă evaluare la finalul clasei a VI-a. Toate şcolile organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba română şi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba maternă.
La finalul clasei a IX-a se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor.
Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea curpinde: o probă scrisă la limba şi literatura română; o probă scrisă la limba maternă; o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe; o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională; o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului; o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.
În noua Lege a educaţiei, examenul de bacalaureat cuprinde mai multe probe de evaluare a competenţelor. Este vorba despre evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română; de evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; de evaluare a competenţei lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal şi de evaluarea competenţelor digitale.
Urmează apoi evaluarea competenţelor formate pe durata învăţământului liceal: probă scrisă la Limba şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările; probă scrisă la Limba şi literatura maternă -– probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; două probe scrise, diferenţiate, după cum urmează: pentru profilul real din filiera teoretică (matematică; probă transdisciplinară din ştiinţe: fizică, chimie, biologie); pentru profilul umanist din filiera teoretică (o limbă de circulaţie internaţională; probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiinţe socio-umane); pentru filiera tehnologică (probă scrisă disciplinară specifică profilului; probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire); pentru filiera vocaţională (probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării; probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării).
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului dezvoltă, de asemenea, potrivit proiectului, programul naţional de stimulare a excelenţei didactice, finanţat din propriul buget, din care se premiază excelenţa didactică.
De asemenea, salarizarea personalului didactic şi a celui didactic auxiliar din unităţile de învăţământ de stat se face şi în funcţie de performanţele profesionale, conform legii.
Veniturile salariale şi extrasalariale ale directorilor şi directorilor adjuncţi, precum şi salarizarea personalului didactic din unităţile de învăţământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finanţatoare şi persoana în cauză, cu avizul consiliului de administraţie al unităţii şcolare.
Un alt lucru fundamental reglementat de noua lege a educaţiei este modul de finanţare a şcolilor, finanţarea per elev a tuturor costurilor salariale, utilităţi, apă, căldură, manuale şi tot ceea ce ţine de standardele minime de autorizare a şcolii, adică materiale didactice şi aşa mai departe.
"Faptul că această finanţare va fi făcută per elev va da atât predictibilitate, cât şi sustenabilitate economică şcolilor, pentru că vreau să vă spun că nicio reformă şi niciun sistem nu poate să funcţioneze dacă n-ai un model economic predictibil", spunea ministrul Educaţiei, potrivit Mediafax.
În ceea ce ţine de învăţământul preuniversitar, un lucru foarte important este, de asemenea, modul în care a fost gândit curriculumul, reperele curriculare care au fost date în lege, şi anume curriculumul bazat pe competenţe şi, mai mult, corelarea dintre programă şi examene. Introducerea de examene transdisciplinare este un mare pas înainte, în contextul în care şcolarii din România au rezultate slabe la testele internaţionale care vizează acest tip de pregătire.
În domeniul universitar, noua lege schimbă modul de conducere a universităţilor. Modernizarea învăţământului superior din România vizează: implicarea factorilor externi universităţii în alegerea conducerii instituţiei, pentru că, astfel, universităţile vor avea şansa să se deschidă spre mediul extern. Mai apoi, prin procedurile de obţinere a titlurilor universitare de profesor, respectiv profesor conducător de doctorat, care sunt prevăzute în lege, are loc o deschidere fără precedent a sistemului pentru tineri şi pentru cei de valoare.
Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV; învăţământul secundar, care cuprinde învăţământul secundar inferior sau gimnazial, ce include clasele V-IX, şi învăţământul secundar superior sau liceal, cu clasele de liceu X-XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică, învăţământul profesional, cu o durată între şase luni şi doi ani, învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal.
Măsura introducerii clasei pregătitoare în învăţământul primar intră în vigoare începând cu anul şcolar 2012 - 2013.
De asemenea, este prevăzut ca măsura introducerii clasei a IX-a în învăţământul gimnazial să intre în vigoare începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.
Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile legii începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2012 -2013.
Admiterea la liceu se va desfăşura potrivit prevederilor legii începând cu generaţia de elevi care intră în clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.
Prima evaluare care va fi înscrisă în protofoliul educaţional are loc la finalul clasei pregătitoare Atunci, cadrul didactic responsabil întocmeşte un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
Urmează o altă evaluare la finalul clasei a II-a. Fiecare şcoală organizează şi realizează evaluarea competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică.
La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.
Apoi, urmează o altă evaluare la finalul clasei a VI-a. Toate şcolile organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba română şi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba maternă.
La finalul clasei a IX-a se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor.
Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea curpinde: o probă scrisă la limba şi literatura română; o probă scrisă la limba maternă; o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe; o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională; o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului; o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.
În noua Lege a educaţiei, examenul de bacalaureat cuprinde mai multe probe de evaluare a competenţelor. Este vorba despre evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română; de evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; de evaluare a competenţei lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal şi de evaluarea competenţelor digitale.
Urmează apoi evaluarea competenţelor formate pe durata învăţământului liceal: probă scrisă la Limba şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările; probă scrisă la Limba şi literatura maternă -– probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; două probe scrise, diferenţiate, după cum urmează: pentru profilul real din filiera teoretică (matematică; probă transdisciplinară din ştiinţe: fizică, chimie, biologie); pentru profilul umanist din filiera teoretică (o limbă de circulaţie internaţională; probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiinţe socio-umane); pentru filiera tehnologică (probă scrisă disciplinară specifică profilului; probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire); pentru filiera vocaţională (probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării; probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării).
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului dezvoltă, de asemenea, potrivit proiectului, programul naţional de stimulare a excelenţei didactice, finanţat din propriul buget, din care se premiază excelenţa didactică.
De asemenea, salarizarea personalului didactic şi a celui didactic auxiliar din unităţile de învăţământ de stat se face şi în funcţie de performanţele profesionale, conform legii.
Veniturile salariale şi extrasalariale ale directorilor şi directorilor adjuncţi, precum şi salarizarea personalului didactic din unităţile de învăţământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finanţatoare şi persoana în cauză, cu avizul consiliului de administraţie al unităţii şcolare.
Vae victis!
Cine sunt victimele?
La o analiză superficială:
1. profesorii- necoloraţi politic ori coloraţi inadecvat;
- care nu ştiu ce înseamnă cotizaţia periodică
- care, fraieri, mai cred că "dreptate, ochii plnşi vor să te vadă" e doar istorie
- care n-au botezat copiii ori n-au dus prapurii la înmormântarea soacrei primarului, inspectorilor ori managerului şcolii
- care nu pun în catalog nota dictată de părinte/vecin/amic/coleg cu mami ori cu tati
- ......care mai rămân în învăţământ
2. elevii- cu profesori stresaţi vor învăţa mai mult de-o grămadă
3. societatea- va avea exact ce se prefigurează- haite de cetăţeni nestresaţi de şcoală şi votanţi pe găleată
.....sau or fi fiind toţi aceştia avantajaţi de noua LEN?
1. profesorii- să se convingă că nu au ce căuta la catedră, ca urmare să ia viaţa de la capăt, cu altă profesie, în altă parte?
2. elevii- să înţeleagă că statul îi vrea proşti şi, ca urmare, să-şi schimbe atitudinea faţă de şcoală?
3. societatea să se răzvrătească cumva?
Aşşşşşşşşşşşş; toată lumea pupat piaţa independenţii.
La o analiză superficială:
1. profesorii- necoloraţi politic ori coloraţi inadecvat;
- care nu ştiu ce înseamnă cotizaţia periodică
- care, fraieri, mai cred că "dreptate, ochii plnşi vor să te vadă" e doar istorie
- care n-au botezat copiii ori n-au dus prapurii la înmormântarea soacrei primarului, inspectorilor ori managerului şcolii
- care nu pun în catalog nota dictată de părinte/vecin/amic/coleg cu mami ori cu tati
- ......care mai rămân în învăţământ
2. elevii- cu profesori stresaţi vor învăţa mai mult de-o grămadă
3. societatea- va avea exact ce se prefigurează- haite de cetăţeni nestresaţi de şcoală şi votanţi pe găleată
.....sau or fi fiind toţi aceştia avantajaţi de noua LEN?
1. profesorii- să se convingă că nu au ce căuta la catedră, ca urmare să ia viaţa de la capăt, cu altă profesie, în altă parte?
2. elevii- să înţeleagă că statul îi vrea proşti şi, ca urmare, să-şi schimbe atitudinea faţă de şcoală?
3. societatea să se răzvrătească cumva?
Aşşşşşşşşşşşş; toată lumea pupat piaţa independenţii.
Şi a fost eclipsă....
CCR: Legea Educaţiei este constituţională(puteţi s-o citiţi aici).
Decizia CCR este definitivă, iar legea va fi trimisă preşedintelui Traian Băsescu pentru promulgare. CCR a decis că ambele cereri care i-au fost adresate(de Mircea Geoană care a reclamat procedura prin care actul normativ a fost adoptat, şi de un număr de 108 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD + PC şi Grupului parlamentar al P.N.L, care au contestat legea pe fond)sunt inadmisibile, atât procedura de adoptare, cât şi articolele contestate respectând legea fundamentală.
Dintre prevederi:
- în învăţământul preuniversitar se va face o mutaţie radicală în ceea ce priveşte conceperea curriculei, punându-se accentul pe competenţă, şi nu pe acumularea de informaţie.
- numarul maxim de ore va fi redus de la 25 la 20, în ănvăţământul primar, şi de la 30 la 25, în cel gimnazial. Complementar acestei decizii, va fi promovat Programul « şcoala după şcoală », prin care va fi oferit un cadru organizat pentru pregătirea temelor.
- descentralizarea - consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ şi autorităţile locale, care vor face parte din conducerile şcolilor, vor putea decide în proporţie de 20%, pentru învăţământul gimnazial, şi de 30%, pentru cel liceal, disciplinele de învăţământ. De asemenea, profesorul va avea 25% din timp la dispoziţie pentru a-şi adapta predarea la nevoile elevilor.
- sistemul de finanţare va avea următoarele paliere: finanţarea de bază, complementară şi suplimentară, în funcţie de performanţele unităţii de învăţământ.
- în învăţământul universitar accentul se va pune pe calitate. In acest sens, se va realiza o clasificare a universităţilor în funcţie de programele de studii.
- eliminarea criteriului de vechime în ceea ce priveşte ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul superior, « ca o modalitate de susţinere a performanţei în mediul academic ».
- va fi asigurată ponderea studenţilor în Senatul universitar de minimum 25%, astfel încât să existe un echilibru în reprezentarea tuturor structurilor în conducerea universităţilor.
- alocarea de resurse financiare universităţilor se va face în funcţie de nivelul de studiu, respectiv de licenţă, de master şi de doctorat, renunţându-se la actualul principiu al finanţării per student.
Decizia CCR este definitivă, iar legea va fi trimisă preşedintelui Traian Băsescu pentru promulgare. CCR a decis că ambele cereri care i-au fost adresate(de Mircea Geoană care a reclamat procedura prin care actul normativ a fost adoptat, şi de un număr de 108 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD + PC şi Grupului parlamentar al P.N.L, care au contestat legea pe fond)sunt inadmisibile, atât procedura de adoptare, cât şi articolele contestate respectând legea fundamentală.
Dintre prevederi:
- în învăţământul preuniversitar se va face o mutaţie radicală în ceea ce priveşte conceperea curriculei, punându-se accentul pe competenţă, şi nu pe acumularea de informaţie.
- numarul maxim de ore va fi redus de la 25 la 20, în ănvăţământul primar, şi de la 30 la 25, în cel gimnazial. Complementar acestei decizii, va fi promovat Programul « şcoala după şcoală », prin care va fi oferit un cadru organizat pentru pregătirea temelor.
- descentralizarea - consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ şi autorităţile locale, care vor face parte din conducerile şcolilor, vor putea decide în proporţie de 20%, pentru învăţământul gimnazial, şi de 30%, pentru cel liceal, disciplinele de învăţământ. De asemenea, profesorul va avea 25% din timp la dispoziţie pentru a-şi adapta predarea la nevoile elevilor.
- sistemul de finanţare va avea următoarele paliere: finanţarea de bază, complementară şi suplimentară, în funcţie de performanţele unităţii de învăţământ.
- în învăţământul universitar accentul se va pune pe calitate. In acest sens, se va realiza o clasificare a universităţilor în funcţie de programele de studii.
- eliminarea criteriului de vechime în ceea ce priveşte ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul superior, « ca o modalitate de susţinere a performanţei în mediul academic ».
- va fi asigurată ponderea studenţilor în Senatul universitar de minimum 25%, astfel încât să existe un echilibru în reprezentarea tuturor structurilor în conducerea universităţilor.
- alocarea de resurse financiare universităţilor se va face în funcţie de nivelul de studiu, respectiv de licenţă, de master şi de doctorat, renunţându-se la actualul principiu al finanţării per student.
luni, 3 ianuarie 2011
Cine ne judecă mâine la CCR
de la mediafax.ro
Curtea Constituţională urmează să se pronunţe, în 4 ianuarie, asupra Legii educaţiei naţionale, adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, fiind pentru a treia oară când această lege intră în atenţia Curţii.
Judecătorii care se vor pronunţa asupra Legii educaţiei sunt:
- Ion Predescu, numit judecător de Senat în 2004, pentru un mandat de nouă ani. Este absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1951) şi al Facultăţii de Filozofie. Profesia de bază este aceea de avocat pledant definitiv - Baroul Dolj. A deţinut mandate de senator PSD în toate legislaturile de după 1990, până în 2004. A fost membru în Comisia constituţională (iunie 1990 - septembrie 1996), preşedinte al Comisiei juridice a Senatului (iunie 1990 - septembrie 1996), ministru al Justiţiei (2 septembrie 1996 - 12 decembrie 1996), vicepreşedinte al Comisiei Juridice a Senatului (decembrie 1996 - februarie 1998), secretar al Biroului Permanent al Senatului până în septembrie 1999, preşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi petiţii (octombrie 1999 - noiembrie 2000).
- Valentin Zoltan Puskas (61 de ani), numit de Senat în 2007, pentru un mandat de nouă ani. Este jurist, membru în Baroul de Avocatură Covasna. A fost ales senator pe listele UDMR în legislaturile din 1996, 2000 şi 2004. În Senat a deţinut funcţii de vicepreşedinte, în anii 2001 şi 2004 şi de secretar, în anii 1997-2000, 2002-2003 şi 2005-2007. A fost membru în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, în 1999-2000, membru în Comisia economică, pentru industrii şi servicii, în 1996-1998, membru în Comisia de buget, finanţe, bănci, în 2001-2007.
- Iulia Antoanella Motoc, în vârstă de 42 de ani, numită de Senat, în 14 iunie, la propunerea PDL, după încetarea, în 7 iunie, a mandatului judecătorului Nicolae Cochinescu. Ea a fost propusă de PDL, dar şi de grupul independenţilor. Motoc a absolvit în 1989 Facultatea de Drept din Bucureşti, iar, pentru puţin timp, a activat ca procuror la Giurgiu, apoi timp de cinci ani a fost judecător la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti. Este doctor în drept internaţional al Universităţii Aix - Marseille III, titlu obţinut în 1996 şi doctor în filosofie a Universitătii Bucureşti, specializarea etică, titlul obţinut în 1999. Este profesor universitar de drept internaţional al Universităţii Bucureşti din 2002. A fost profesor invitat la New York University şi cercetător principal la Yale University.
- Aspazia Cojocaru are 64 de ani şi a fost numită judecător de Camera Deputaţilor, în 2004, pentru un mandat de nouă ani, la propunerea PSD. A absolvit Facultatea de Drept - Universitatea Bucureşti, promoţia 1972 şi a urmat cursurile Facultăţii Internaţionale de Drept Comparat, din Strasbourg, în 1978, 1980. Este doctor în drept şi a fost profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative - Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", profesor universitar la Facultatea de Drept a Universităţii "Valahia" din Târgovişte, cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române. Aspazia Cojocaru a avut de la CNSAS verdict de colaborare cu Securitatea ca poliţie politică, care ulterior a fost anulat, în urma contestaţiei depuse de aceasta.
- Tudorel Toader, în vârstă de 50 de ani, a fost numit judecător de Camera Deputaţilor, în 2007, la propunerea PNL, pentru un mandat care expiră în 2016. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii "Al.I. Cuza" Iaşi , în 1986, iar în 2004 şi Colegiul Naţional de Apărare. Este doctor în ştiinţe juridice, specializarea Drept procesual penal. A fost profesor universitar la Facultatea de Drept a Universităţii "Al.I. Cuza" Iaşi, avocat în Baroul Iaşi (1991-2006), procuror la Procuratura Locală Panciu - Vrancea (1986-1990). Din 2004 este decan al
Facultăţii de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza".
- Mircea Ştefan Minea, susţinut de PDL, a fost numit în 15 iunie 2010 de Camera Deputaţilor. El a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, promoţia 1973, fiind profesor la aceeaşi universitate. Este doctor în drept din anul 1994.
- Acsinte Gaspar are 73 de ani şi a absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti în 1963, fiind numit la CC din 2004, de către preşedintele Ion Iliescu. În perioada 1963-1965 a fost judecător, între 1965 şi 1989 - consilier, şeful sectorului juridic al Consiliului de Stat, în 1989-1990 - şef de sector la Consiliul Frontului Salvării Naţionale, în 1990-1996 - secretar general al Camerei Deputaţilor, în 1996-2000 - deputat PSD, membru în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor (chestor, secretar şi vicepreşedinte), în2000 - deputat, în acelaşi an fiind numit în funcţia de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul.
- Augustin Zegrean, în vârstă de 56 de ani, a fost desemnat membru al Curţii Constituţionale de către preşedintele Traian Băsescu, în 2007, pentru un mandat de nouă ani. Este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (1980). Între 1980 şi 1988 a fost consilier juridic, după care a fost avocat în Baroul Bistriţa-Năsăud, specializat în drept civil şi comercial. Între 1990 şi 1992 a fost senator PD, vicepreşedinte al Comisiei juridice a Senatului, membru al Comisiei de redactare a Constituţiei. În 2004 a fost ales deputat, membru în Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor.
- Petre Lăzăroiu are 57 de ani şi a fost numit judecător al Curţii Constituţionale de către preşedintele Traian Băsescu, în 2008, pentru un mandat care a expirat în 2010. El a preluat mandatul deţinut din 2001 de către Petre Ninosu, care a decedat în 26 iulie 2008. Lăzăroiu a fost numit în 3 iunie 2010, pentru un alt mandat, de nouă ani, de către Traian Băsescu. Lăzăroiu a absolvit, în 1978, Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti. A fost jurisconsult stagiar la Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc - Jilava, în perioada septembrie 1979 - iunie 1980, jurisconsult şi consilier juridic la Întreprinderea Mecanică de Utilaj Chimic Bucureşti, în perioada iunie 1980 - octombrie1993, judecător financiar la Curtea de Conturi a României, în perioada octombrie 1993 - noiembrie 2003, şi preşedinte al Colegiului Jurisdicţional Bucureşti, în aceeaşi perioadă. De asemenea, a fost avocat în Baroul Bucureşti, în perioada mai 2004 - septembrie 2008, asistent universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir", în perioada 1992 - 1998, lector universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir", din 1998. Petre Lăzăroiu a fost ales reprezentant al societăţii civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, însă acesta şi-a dat demisia în 27 martie 2008, după a doua sedinţă a Consiliului la care a luat parte, spunând că nu a ştiut că nu va avea calitatea de membru permanent în cadrul CSM, iar indemnizaţia primită este prea mică în raport cu veniturile pe care le avea ca avocat.
În plus, Lăzăroiu a realizat venituri de la Universitatea "Dimitrie Cantemir", unde este lector universitar, în valoare de 19.618 de lei în 2009 şi de 23.107 lei cu un an înainte, conform declaraţiei de avere.
Numirea în 2010 a lui Lăzăroiu ca judecător al CC pentru un mandat de nouă ani, după ce s-a terminat mandatul de doi ani neîncheiat de Ninosu, a dechis calea unor discuţii privind constituţionalitatea desemnării sale la Curte. Conform alineatului 2 al articolului 142 din legea fundamentală, Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Astfel, voci au calificat desemnarea din 2010 a lui Lăzăroiu la CC ca un mandat prelungit, înnoit, rămânând însă la stadiul de comentariu.
Ion Predescu, Acsinte Gaspar, Aspazia Cojocaru - propuşi de PSD, Tudorel Toader - propus de PNL, Augustin Zegrean, Petre Lăzăroiu, Iulia Motoc şi Ştefan Minea - propuşi de PDL, alături de Valentin Zoltan Puskas - propus de UDMR sunt aşteptaţi să tranşeze conflictul generat de Legea educaţiei, a cărei tergiversare a provocat tensiuni în coaliţie. Un singur vot ar putea răsturna situaţia în cazul Legii educaţiei.
În cazul în care Curtea Constituţională va admite sesizările, Legea educaţiei va fi retrimisă la Parlament, pentru a pune în acord cu legea fundamentală prevederile contestate. În situaţia în care Curtea Constituţională respinge sesizările, legea merge la promulgare.
Curtea Constituţională urmează să se pronunţe, în 4 ianuarie, asupra Legii educaţiei naţionale, adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, fiind pentru a treia oară când această lege intră în atenţia Curţii.
Judecătorii care se vor pronunţa asupra Legii educaţiei sunt:
- Ion Predescu, numit judecător de Senat în 2004, pentru un mandat de nouă ani. Este absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1951) şi al Facultăţii de Filozofie. Profesia de bază este aceea de avocat pledant definitiv - Baroul Dolj. A deţinut mandate de senator PSD în toate legislaturile de după 1990, până în 2004. A fost membru în Comisia constituţională (iunie 1990 - septembrie 1996), preşedinte al Comisiei juridice a Senatului (iunie 1990 - septembrie 1996), ministru al Justiţiei (2 septembrie 1996 - 12 decembrie 1996), vicepreşedinte al Comisiei Juridice a Senatului (decembrie 1996 - februarie 1998), secretar al Biroului Permanent al Senatului până în septembrie 1999, preşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi petiţii (octombrie 1999 - noiembrie 2000).
- Valentin Zoltan Puskas (61 de ani), numit de Senat în 2007, pentru un mandat de nouă ani. Este jurist, membru în Baroul de Avocatură Covasna. A fost ales senator pe listele UDMR în legislaturile din 1996, 2000 şi 2004. În Senat a deţinut funcţii de vicepreşedinte, în anii 2001 şi 2004 şi de secretar, în anii 1997-2000, 2002-2003 şi 2005-2007. A fost membru în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, în 1999-2000, membru în Comisia economică, pentru industrii şi servicii, în 1996-1998, membru în Comisia de buget, finanţe, bănci, în 2001-2007.
- Iulia Antoanella Motoc, în vârstă de 42 de ani, numită de Senat, în 14 iunie, la propunerea PDL, după încetarea, în 7 iunie, a mandatului judecătorului Nicolae Cochinescu. Ea a fost propusă de PDL, dar şi de grupul independenţilor. Motoc a absolvit în 1989 Facultatea de Drept din Bucureşti, iar, pentru puţin timp, a activat ca procuror la Giurgiu, apoi timp de cinci ani a fost judecător la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti. Este doctor în drept internaţional al Universităţii Aix - Marseille III, titlu obţinut în 1996 şi doctor în filosofie a Universitătii Bucureşti, specializarea etică, titlul obţinut în 1999. Este profesor universitar de drept internaţional al Universităţii Bucureşti din 2002. A fost profesor invitat la New York University şi cercetător principal la Yale University.
- Aspazia Cojocaru are 64 de ani şi a fost numită judecător de Camera Deputaţilor, în 2004, pentru un mandat de nouă ani, la propunerea PSD. A absolvit Facultatea de Drept - Universitatea Bucureşti, promoţia 1972 şi a urmat cursurile Facultăţii Internaţionale de Drept Comparat, din Strasbourg, în 1978, 1980. Este doctor în drept şi a fost profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative - Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", profesor universitar la Facultatea de Drept a Universităţii "Valahia" din Târgovişte, cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române. Aspazia Cojocaru a avut de la CNSAS verdict de colaborare cu Securitatea ca poliţie politică, care ulterior a fost anulat, în urma contestaţiei depuse de aceasta.
- Tudorel Toader, în vârstă de 50 de ani, a fost numit judecător de Camera Deputaţilor, în 2007, la propunerea PNL, pentru un mandat care expiră în 2016. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii "Al.I. Cuza" Iaşi , în 1986, iar în 2004 şi Colegiul Naţional de Apărare. Este doctor în ştiinţe juridice, specializarea Drept procesual penal. A fost profesor universitar la Facultatea de Drept a Universităţii "Al.I. Cuza" Iaşi, avocat în Baroul Iaşi (1991-2006), procuror la Procuratura Locală Panciu - Vrancea (1986-1990). Din 2004 este decan al
Facultăţii de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza".
- Mircea Ştefan Minea, susţinut de PDL, a fost numit în 15 iunie 2010 de Camera Deputaţilor. El a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, promoţia 1973, fiind profesor la aceeaşi universitate. Este doctor în drept din anul 1994.
- Acsinte Gaspar are 73 de ani şi a absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti în 1963, fiind numit la CC din 2004, de către preşedintele Ion Iliescu. În perioada 1963-1965 a fost judecător, între 1965 şi 1989 - consilier, şeful sectorului juridic al Consiliului de Stat, în 1989-1990 - şef de sector la Consiliul Frontului Salvării Naţionale, în 1990-1996 - secretar general al Camerei Deputaţilor, în 1996-2000 - deputat PSD, membru în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor (chestor, secretar şi vicepreşedinte), în2000 - deputat, în acelaşi an fiind numit în funcţia de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul.
- Augustin Zegrean, în vârstă de 56 de ani, a fost desemnat membru al Curţii Constituţionale de către preşedintele Traian Băsescu, în 2007, pentru un mandat de nouă ani. Este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (1980). Între 1980 şi 1988 a fost consilier juridic, după care a fost avocat în Baroul Bistriţa-Năsăud, specializat în drept civil şi comercial. Între 1990 şi 1992 a fost senator PD, vicepreşedinte al Comisiei juridice a Senatului, membru al Comisiei de redactare a Constituţiei. În 2004 a fost ales deputat, membru în Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor.
- Petre Lăzăroiu are 57 de ani şi a fost numit judecător al Curţii Constituţionale de către preşedintele Traian Băsescu, în 2008, pentru un mandat care a expirat în 2010. El a preluat mandatul deţinut din 2001 de către Petre Ninosu, care a decedat în 26 iulie 2008. Lăzăroiu a fost numit în 3 iunie 2010, pentru un alt mandat, de nouă ani, de către Traian Băsescu. Lăzăroiu a absolvit, în 1978, Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti. A fost jurisconsult stagiar la Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc - Jilava, în perioada septembrie 1979 - iunie 1980, jurisconsult şi consilier juridic la Întreprinderea Mecanică de Utilaj Chimic Bucureşti, în perioada iunie 1980 - octombrie1993, judecător financiar la Curtea de Conturi a României, în perioada octombrie 1993 - noiembrie 2003, şi preşedinte al Colegiului Jurisdicţional Bucureşti, în aceeaşi perioadă. De asemenea, a fost avocat în Baroul Bucureşti, în perioada mai 2004 - septembrie 2008, asistent universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir", în perioada 1992 - 1998, lector universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir", din 1998. Petre Lăzăroiu a fost ales reprezentant al societăţii civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, însă acesta şi-a dat demisia în 27 martie 2008, după a doua sedinţă a Consiliului la care a luat parte, spunând că nu a ştiut că nu va avea calitatea de membru permanent în cadrul CSM, iar indemnizaţia primită este prea mică în raport cu veniturile pe care le avea ca avocat.
În plus, Lăzăroiu a realizat venituri de la Universitatea "Dimitrie Cantemir", unde este lector universitar, în valoare de 19.618 de lei în 2009 şi de 23.107 lei cu un an înainte, conform declaraţiei de avere.
Numirea în 2010 a lui Lăzăroiu ca judecător al CC pentru un mandat de nouă ani, după ce s-a terminat mandatul de doi ani neîncheiat de Ninosu, a dechis calea unor discuţii privind constituţionalitatea desemnării sale la Curte. Conform alineatului 2 al articolului 142 din legea fundamentală, Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Astfel, voci au calificat desemnarea din 2010 a lui Lăzăroiu la CC ca un mandat prelungit, înnoit, rămânând însă la stadiul de comentariu.
Ion Predescu, Acsinte Gaspar, Aspazia Cojocaru - propuşi de PSD, Tudorel Toader - propus de PNL, Augustin Zegrean, Petre Lăzăroiu, Iulia Motoc şi Ştefan Minea - propuşi de PDL, alături de Valentin Zoltan Puskas - propus de UDMR sunt aşteptaţi să tranşeze conflictul generat de Legea educaţiei, a cărei tergiversare a provocat tensiuni în coaliţie. Un singur vot ar putea răsturna situaţia în cazul Legii educaţiei.
În cazul în care Curtea Constituţională va admite sesizările, Legea educaţiei va fi retrimisă la Parlament, pentru a pune în acord cu legea fundamentală prevederile contestate. În situaţia în care Curtea Constituţională respinge sesizările, legea merge la promulgare.
Pareri vis-a-vis de rezultatele PISA
Mai tot românul se arată a fi indignat când i se aduce la cunoştinţă poziţia noastră în sistemul mondial de evaluare; ba că suntem atât de buni, încât i-am enervat pe unii, care acum măsluiesc rezultatele, ba că eşantioanele nu sunt reprezentative, ba că nu sunt clare criteriile de evaluare, ba că ceilalţi ştiu dinainte rezultatele, ba că ...ba că...Oricum am întoarce-o, se găsesc mereu circumstanţe atenuante şi vinovată mereu iese capra vecinului.
Nu e o noutate că avem rezultate atât de slabe; de ani buni ştim acest lucru şi de ani buni solicităm, înainte de orice, reconsiderarea rostului şcolii în societatea românească. Reconsiderarea asta ar trebui să vină în mod special de la cei investiţi, prin manevra cu găleata şi ştampila, cu putere decizională. Ce să aştepţi, însă, de la ei, când şeful statului afirmă deschis că şcoala românească produce tâmpiţi? Şi, culmea, tâmpiţii acceptă. Ba, mai mult, se hlizesc ca proasta-n târg, în loc să ia atitudine. În loc să ceară onor prezidentului deştept adresa şcolii care l-a făcut pe el deştept, ca să mergem cu toţii la reciclare.
Ce să aştepţi de la haitele de ziarişti care, asemeni hienelor, abia aşteaptă cel mai mic semn de nelinişte în şcoală ca să facă din ţânţar OZN şi să împroaşte cu spurcăciune tot ceea ce, încă, mai e bun în şcoală. Spun încă, pentru că, la cât de atractivă e profesia didactică în ultima vreme şi la interesul celor care vin la şcoală, mă îndoiesc că personalul de la catedră va mai fi multă vreme încadrat în rândul intelectualilor.
Eu nu mă hazardez să cataloghez pe evaluatorii PISA ori criteriile lor, nici pe evaluaţi şi pe formatorii lor.Mă gândesc că daca asiaticii sunt în top, aceasta se datorează faptului că au o filozofie a muncii, răbdării si modestiei care la noi lipseşte cu desăvârşire. La noi toţi ştiu. Nimeni nu face. Toţi critică. Nimeni nu face autocritică. Toţi îşi dau cu părerea, chiar dacă nu îi întreabă nimeni nimic.Nu mă mai miră. Mă indignează însă felul nostru de a privi lucrurile: toată lumea critică aspectele de formă, nu şi pe cele de fond; toată lumea încearcă să explice efectele prin deviere de la subiect şi nu prin analizarea cauzelor care au generat respectivele efecte; toata lumea arată ce nu vrea, dar nimeni nu arată ce vrea de la şcoala românească. Ba, scuze, mai sunt unii care ştiu precis ce vor. De exemplu, mama uneia dintre elevele mele, cu rezultate şcolare foarte slabe, cu un IQ, probabil, extrem de scăzut, care se milogea, mai anţărţ: "haideţi, doamna....să termine şi ea şcoala odată cu colegii ei, că de-o învăţătoare o fi bună şi ea!"
Fără alte cuvinte..............
Nu e o noutate că avem rezultate atât de slabe; de ani buni ştim acest lucru şi de ani buni solicităm, înainte de orice, reconsiderarea rostului şcolii în societatea românească. Reconsiderarea asta ar trebui să vină în mod special de la cei investiţi, prin manevra cu găleata şi ştampila, cu putere decizională. Ce să aştepţi, însă, de la ei, când şeful statului afirmă deschis că şcoala românească produce tâmpiţi? Şi, culmea, tâmpiţii acceptă. Ba, mai mult, se hlizesc ca proasta-n târg, în loc să ia atitudine. În loc să ceară onor prezidentului deştept adresa şcolii care l-a făcut pe el deştept, ca să mergem cu toţii la reciclare.
Ce să aştepţi de la haitele de ziarişti care, asemeni hienelor, abia aşteaptă cel mai mic semn de nelinişte în şcoală ca să facă din ţânţar OZN şi să împroaşte cu spurcăciune tot ceea ce, încă, mai e bun în şcoală. Spun încă, pentru că, la cât de atractivă e profesia didactică în ultima vreme şi la interesul celor care vin la şcoală, mă îndoiesc că personalul de la catedră va mai fi multă vreme încadrat în rândul intelectualilor.
Eu nu mă hazardez să cataloghez pe evaluatorii PISA ori criteriile lor, nici pe evaluaţi şi pe formatorii lor.Mă gândesc că daca asiaticii sunt în top, aceasta se datorează faptului că au o filozofie a muncii, răbdării si modestiei care la noi lipseşte cu desăvârşire. La noi toţi ştiu. Nimeni nu face. Toţi critică. Nimeni nu face autocritică. Toţi îşi dau cu părerea, chiar dacă nu îi întreabă nimeni nimic.Nu mă mai miră. Mă indignează însă felul nostru de a privi lucrurile: toată lumea critică aspectele de formă, nu şi pe cele de fond; toată lumea încearcă să explice efectele prin deviere de la subiect şi nu prin analizarea cauzelor care au generat respectivele efecte; toata lumea arată ce nu vrea, dar nimeni nu arată ce vrea de la şcoala românească. Ba, scuze, mai sunt unii care ştiu precis ce vor. De exemplu, mama uneia dintre elevele mele, cu rezultate şcolare foarte slabe, cu un IQ, probabil, extrem de scăzut, care se milogea, mai anţărţ: "haideţi, doamna....să termine şi ea şcoala odată cu colegii ei, că de-o învăţătoare o fi bună şi ea!"
Fără alte cuvinte..............
Până la aflarea rezultatelor pe 2010, iată rezultatele testelor OECD PISA 2009 Citire Matematica Stiinte Total
Shanghai-Chin 556 600 575 1731
HongKong- 533 555 549 1637
Finlanda 536 541 554 1631
Singapore 526 562 542 1630
Coreea de Sud 539 546 538 1623
Japonia 520 529 539 1588
Canada 524 527 529 1580
NouaZeelandă 521 519 532 1572
Taiwan 495 543 520 1558
Australia 515 514 527 1556
Olanda 508 526 522 1556
Liechtenstein 499 536 520 1555
Elveţia 501 534 517 1552
Estonia 501 512 528 1541
Germania 497 513 520 1530
Belgia 506 515 507 1528
Macao-China 487 525 511 1523
Islanda 500 507 496 1503
Polonia 500 495 508 1503
Norvegia 503 498 500 1501
MBritanie 494 492 514 1500
Danemarca 495 503 499 1497
Slovenia 483 501 512 1496
Franţa 496 497 498 1491
Irlanda 496 487 508 1491
SUA 500 487 502 1489
Ungaria 494 490 503 1487
Suedia 497 494 495 1486
Cehia 478 493 500 1471
Portugalia 489 487 493 1469
Slovacia 477 497 490 1464
Austria 470 496 494 1460
Letonia 484 482 494 1460
Italia 486 483 489 1458
Spania 481 483 488 1452
Luxembourg 472 489 484 1445
Lituania 468 477 491 1436
Croatia 476 460 486 1422
Grecia 483 466 470 1419
Rusia 459 468 478 1405
Dubai 459 453 466 1378
Israel 474 447 455 1376
Turcia 464 445 454 1363
Serbia 442 442 443 1327
Chile 449 421 447 1317
Bulgaria 429 428 439 1296
Uruguay 426 427 427 1280
România 424 427 428 1279
Tailanda 421 419 425 1265
Mexic 425 419 416 1260
Trinidad
Tobago 416 414 410 1240
Muntenegru 408 403 401 1212
Iordania 405 387 415 1207
Brazilia 412 386 405 1203
Columbia 413 381 402 1196
Kazahstan 390 405 400 1195
Argentina 398 388 401 1187
Tunisia 404 371 401 1176
Azerbaijan 362 431 373 1166
Indonezia 402 371 383 1156
Albania 385 377 391 1153
Qatar 372 368 379 1119
Panama 371 360 376 1107
Peru 370 365 369 1104
Kârgâztan 314 331 330 975
HongKong- 533 555 549 1637
Finlanda 536 541 554 1631
Singapore 526 562 542 1630
Coreea de Sud 539 546 538 1623
Japonia 520 529 539 1588
Canada 524 527 529 1580
NouaZeelandă 521 519 532 1572
Taiwan 495 543 520 1558
Australia 515 514 527 1556
Olanda 508 526 522 1556
Liechtenstein 499 536 520 1555
Elveţia 501 534 517 1552
Estonia 501 512 528 1541
Germania 497 513 520 1530
Belgia 506 515 507 1528
Macao-China 487 525 511 1523
Islanda 500 507 496 1503
Polonia 500 495 508 1503
Norvegia 503 498 500 1501
MBritanie 494 492 514 1500
Danemarca 495 503 499 1497
Slovenia 483 501 512 1496
Franţa 496 497 498 1491
Irlanda 496 487 508 1491
SUA 500 487 502 1489
Ungaria 494 490 503 1487
Suedia 497 494 495 1486
Cehia 478 493 500 1471
Portugalia 489 487 493 1469
Slovacia 477 497 490 1464
Austria 470 496 494 1460
Letonia 484 482 494 1460
Italia 486 483 489 1458
Spania 481 483 488 1452
Luxembourg 472 489 484 1445
Lituania 468 477 491 1436
Croatia 476 460 486 1422
Grecia 483 466 470 1419
Rusia 459 468 478 1405
Dubai 459 453 466 1378
Israel 474 447 455 1376
Turcia 464 445 454 1363
Serbia 442 442 443 1327
Chile 449 421 447 1317
Bulgaria 429 428 439 1296
Uruguay 426 427 427 1280
România 424 427 428 1279
Tailanda 421 419 425 1265
Mexic 425 419 416 1260
Trinidad
Tobago 416 414 410 1240
Muntenegru 408 403 401 1212
Iordania 405 387 415 1207
Brazilia 412 386 405 1203
Columbia 413 381 402 1196
Kazahstan 390 405 400 1195
Argentina 398 388 401 1187
Tunisia 404 371 401 1176
Azerbaijan 362 431 373 1166
Indonezia 402 371 383 1156
Albania 385 377 391 1153
Qatar 372 368 379 1119
Panama 371 360 376 1107
Peru 370 365 369 1104
Kârgâztan 314 331 330 975
sâmbătă, 1 ianuarie 2011
4 ianuarie 2011- doar eclipsa de Soare sau şi de conştiinţă?
Să sperăm că vom putea observa eclipsa atât de mult mediatizată şi despre care astrologii vorbesc cu oarecare teamă. Ar fi un exerciţiu util pentru cei care, copii fiind, vor vedea pentru prima dată un asemenea fenomen astronomic. E o experienţă cu care nu te întâlneşti foarte des.
Din nefericire, fenomenul natural se petrece într-o zi cu serioase efecte asupra şcolii româneşti: CCR va emite o decizie cu privire la constituţionalitatea Legii educaţiei, o lege care ne-a albit de când se tot dezbate/discută/dispută în mediile politice şi culturale româneşti. Sperăm ca CCR să nu intre într-un con de umbră printr-o decizie politică şi nu una de bun simţ. Sperăm ca întunericul să nu fie şi mai mare ca urmare a deciziei instituţiei care a devenit, în ultima vreme, un factotum al societăţii româneşti căreia i se adresează("te spun io lu tata!") toţi reprezentanţii naţiei, de parcă mulţimea de jurişti, sau, mă rog, de absolvenţi de drept care au mandat de deputaţi, senatori, miniştri, secretari de stat...etc şi-au tipărit singuri diplomele de licenţă într-un exerciţiu ITC.
Sistemul trebuie reformat, dar nu cu idei copiate de pe afară, de pe unde au fost, pe bani grei, hoarde de experţi români care acum trebuie să-şi motiveze investiţia. Şi, mai ales, nu de pe poziţii de forţă, pe principiul "ba a mea, că nu e ca a ta", aşa cum se pare că se joacă, azi, mai marii diriguitori ai şcolii româneşti. Şi nici plecând de la ideea că hai s-o facem şi p-asta, vedem ce iese şi pe urmă mai modificăm, mai schimbăm, mai transformăm. Că nici profesorii şi cu atât mai puţin copiii nu sunt bucăţi de metal devenite, în mâna unui meşter prost, rebuturi pe care să le poţi trimite la topit şi remodelat. Nici răbdare nu mai avem, că ne-au tocit-o atâtea prostii experimentate pe noi. Nici linişte nu mai avem, că ne-au distrus-o permanentele contre pe care şi le aplică cei ce se cred stăpânii, nu slujitorii şcolii. Nici încredere nu mai avem, că am mers din rău în mai rău în anii aceştia de după marea înghesuială din decembrie 89, deşi ni s-a spus că va fi tot mai bine şi mai frumos şi mai nemaipomenit. Şi nu mai avem răbdare nici noi, nici elevii, nici studenţii, nici părinţii lor. Şi dacă nerăbdarea şi neîncrederea şi neliniştea vor da pe dinafară.....
Din nefericire, fenomenul natural se petrece într-o zi cu serioase efecte asupra şcolii româneşti: CCR va emite o decizie cu privire la constituţionalitatea Legii educaţiei, o lege care ne-a albit de când se tot dezbate/discută/dispută în mediile politice şi culturale româneşti. Sperăm ca CCR să nu intre într-un con de umbră printr-o decizie politică şi nu una de bun simţ. Sperăm ca întunericul să nu fie şi mai mare ca urmare a deciziei instituţiei care a devenit, în ultima vreme, un factotum al societăţii româneşti căreia i se adresează("te spun io lu tata!") toţi reprezentanţii naţiei, de parcă mulţimea de jurişti, sau, mă rog, de absolvenţi de drept care au mandat de deputaţi, senatori, miniştri, secretari de stat...etc şi-au tipărit singuri diplomele de licenţă într-un exerciţiu ITC.
Sistemul trebuie reformat, dar nu cu idei copiate de pe afară, de pe unde au fost, pe bani grei, hoarde de experţi români care acum trebuie să-şi motiveze investiţia. Şi, mai ales, nu de pe poziţii de forţă, pe principiul "ba a mea, că nu e ca a ta", aşa cum se pare că se joacă, azi, mai marii diriguitori ai şcolii româneşti. Şi nici plecând de la ideea că hai s-o facem şi p-asta, vedem ce iese şi pe urmă mai modificăm, mai schimbăm, mai transformăm. Că nici profesorii şi cu atât mai puţin copiii nu sunt bucăţi de metal devenite, în mâna unui meşter prost, rebuturi pe care să le poţi trimite la topit şi remodelat. Nici răbdare nu mai avem, că ne-au tocit-o atâtea prostii experimentate pe noi. Nici linişte nu mai avem, că ne-au distrus-o permanentele contre pe care şi le aplică cei ce se cred stăpânii, nu slujitorii şcolii. Nici încredere nu mai avem, că am mers din rău în mai rău în anii aceştia de după marea înghesuială din decembrie 89, deşi ni s-a spus că va fi tot mai bine şi mai frumos şi mai nemaipomenit. Şi nu mai avem răbdare nici noi, nici elevii, nici studenţii, nici părinţii lor. Şi dacă nerăbdarea şi neîncrederea şi neliniştea vor da pe dinafară.....
Succes tuturor!
A apărut Calendarul olimpiadelor şcolare valabil în acest an şcolar- 2010-2011.
Există şi Calendarul concursurilor interjudeţene/regionale fără finanţarea MECTS, precum şi cel al concursurilor naţionale finanţate de minister.
Spor la treabă! Succes elevilor şi cadrelor didactice!
Există şi Calendarul concursurilor interjudeţene/regionale fără finanţarea MECTS, precum şi cel al concursurilor naţionale finanţate de minister.
Spor la treabă! Succes elevilor şi cadrelor didactice!
LA MULŢI ANI!
Am intrat într-un nou an, aşa că... gândeşte înainte de a vorbi...priveşte cerul în fiecare zi...aminteşte-ţi Decalogul...iartă...iubeşte...zâmbeşte... exprimă-te, fă-te auzit... ajută unui bătrân...bucură un copil...sădeşte un pom...hrăneşte un animal... acceptă-i pe cei de lângă tine aşa cum sunt...bucură-te de un compliment...ascultă-ţi prietenii... fii înţelegător cu tine şi cu cei din jur...răsfoieşte albume cu poze...ieşi în natură... aminteşte-ţi întotdeauna că nu eşti singur... spune celor dragi cât de mult îi iubeşti... joacă-te cu copiii şi cu animalele... citeşte o carte bună...alege-ţi o stea pe cer... renunţă la ceea ce nu-ţi place... îndeplineşte-ţi promisiunile...cumpără-ţi ceva ce îţi doreşti... speră că ceea ce-ţi doreşti se va îndeplini... respiră profund... iubeşte. LA MULTI ANI TUTUROR CARE AŢI FOST, SUNTEŢI ŞI VEŢI FI LA ŞCOALA "ION CREANGĂ" SUCEAVA!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)